Datoria uriașă a Argentinei către FMI depășește de patru ori restanțele Ucrainei
Argentina datorează FMI 56,8 miliarde de dolari Foto: arhivă
Motivele pentru care guvernele lumii apelează la sprijinul instituției financiare internaționale pentru a-și corecta dezechilibrele economice variază semnificativ de la o regiune la alta. Dacă statul sud-american traversează de zeci de ani episoade repetate de criză financiară, Ucraina are nevoie stringentă de lichidități din cauza războiului. În paralel, alte națiuni prezente în topul datornicilor încearcă să își acopere deficitul de finanțare externă și să își stabilizeze propriile economii.
Ierarhia primilor zece mari debitori la nivel global
Conform unei analize realizate de Visual Capitalist , cele 56,8 miliarde de dolari pe care le are de rambursat Argentina depășesc datoriile cumulate ale următoarelor șase state din clasament. De altfel, primele cinci țări din top adună împreună credite restante în valoare de 102,1 miliarde de dolari, iar mai mult de jumătate din acest total revine exclusiv statului argentinian.
Dincolo de primele două poziții ocupate de Argentina și Ucraina (14,4 miliarde de dolari), primele cinci locuri sunt completate de Pakistan (10,8 miliarde de dolari), Egipt (10,6 miliarde de dolari) și Ecuador (9,4 miliarde de dolari).
În topul primilor zece debitori către FMI se mai regăsesc Coasta de Fildeș, cu un sold de 5,6 miliarde de dolari, urmată de Ghana (4 miliarde de dolari), Bangladesh (3,9 miliarde de dolari), Kenya (3,8 miliarde de dolari) și Republica Democrată Congo (3,3 miliarde de dolari).
Istoricul crizelor din Argentina și dependența de finanțarea externă
Recordul negativ înregistrat de Argentina își are rădăcinile într-un lung istoric de devalorizări monetare, inflație severă și obstacole majore în atragerea de capital de pe piețele internaționale. Pe fondul unei crize valutare declanșate în 2018, autoritățile de la Buenos Aires au parafat cu FMI un acord de împrumut de circa 57 de miliarde de dolari, urmat de un alt program de asistență financiară aprobat în anul 2022.
Cel mai recent pachet de sprijin a venit în aprilie 2025, când instituția a avizat o nouă finanțare de 20 de miliarde de dolari pentru Argentina, sumă din care 12 miliarde au fost alocate încă din prima tranșă. Obiectivele acestui program au vizat recâștigarea încrederii investitorilor, refacerea rezervelor valutare și stabilizarea macroeconomică.
Astfel de credite furnizate de FMI vin însă la pachet cu programe economice stricte și condiționalități menite să repare derapajele financiare. Deși banii oferă o gură de oxigen în perioadele critice, garantând accesul la resurse externe, achitarea datoriilor și respectarea reformelor asumate rămân provocări majore pentru țările îndatorate.
Impactul datoriilor raportat la PIB și presiunile asupra celorlalte state
O imagine mai clară asupra poverii financiare rezultă din raportarea acestor credite restante la dimensiunea fiecărei economii în parte. Datele centralizate de Visual Capitalist arată că datoria Argentinei către FMI reprezintă nu mai puțin de 8,2% din produsul intern brut (PIB) estimat pentru anul 2026.
O dependență ridicată de resursele Fondului se observă și în Ecuador, care înregistrează a doua cea mai mare pondere din clasament raportată la PIB, de 6,8%. La rândul său, Ucraina are credite restante echivalente cu 6,4% din PIB, banii fiind vitali pentru susținerea bugetului de stat, menținerea serviciilor esențiale și funcționarea instituțiilor în plin conflict armat.
În schimb, pentru Pakistan și Egipt – state situate la o diferență infimă în clasament, care au apelat la FMI din cauza presiunilor economice și a deficitului de finanțare externă – împrumuturile de peste 10 miliarde de dolari cântăresc mai puțin în economia națională, reprezentând 2,4%, respectiv 2,5% din PIB-ul estimat pentru 2026. În Africa, restanțele Coastei de Fildeș echivalează cu 5% din PIB, în timp ce pentru Ghana procentul se situează la 3,4%.
Explorează subiectele:
