Guvernul trebuie să achite justiției peste două miliarde de euro în zece zile/10,25 miliarde de lei sunt drepturi salariale și 2,5 milioane de lei reprezintă dobânzi
Executivul se confruntă cu o presiune bugetară uriașă după ce a pierdut definitiv procesul privind restanțele salariale din justiție. Datoria totală a statului către magistrați a depășit pragul de două miliarde de euro, iar întârzierea plății peste termenul de zece zile va declanșa penalități usturătoare pentru bugetul public.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a tranșat joi, în propriul său avantaj, litigiul deschis împotriva Guvernului României pentru recuperarea drepturilor salariale restante ale magistraților. În urma acestei decizii definitive, datoria cumulată a Executivului față de sistemul judiciar se ridică la peste două miliarde de euro, conform informațiilor obținute de sursele G4Media. Mai exact, nota de plată este compusă din 10,25 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale și alte 2,5 milioane de lei sub formă de dobânzi.
Termen-limită de zece zile și penalități uriașe
Litigiul în care instanța supremă a avut dubla calitate de reclamant și judecător în ultima fază procesuală vizează o sumă de bază de 5,2 miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro). Acești bani provin din majorări salariale pe care magistrații și le-au acordat singuri prin hotărâri judecătorești definitive, dar a căror plată a fost amânată constant și reeșalonată de cabinetele anterioare.
Prin decizia de joi, ÎCCJ nu a făcut decât să mențină hotărârea dată pe fond de Curtea de Apel București, respingând recursul înaintat de Executiv. Consecințele financiare imediate sunt însă drastice: Guvernul este obligat să achite sumele datorate într-un termen de doar 10 zile. Dacă această scadență nu este respectată, statul va fi bun de plată pentru penalități de întârziere de 1% pe zi, ceea ce echivalează cu un procent de 356% pe an.
Încercarea eșuată a Guvernului de a implica justiția europeană
În timpul procesului, reprezentanții Guvernului au încercat să blocheze sau să amâne verdictul solicitând completului de la Înalta Curte să trimită o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Judecătorii instanței supreme au respins însă această solicitare, catalogând-o drept inadmisibilă.
Soluția definitivă pronunțată de magistrați este detaliată în minuta ședinței:
Respinge cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul Romaniei, ca inadmisibilă. Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice. Definitivă. Pronunţată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Înalta Curte de Casație și Justiție
Explorează subiectele:
