De ce a eșuat mariajul PSD-PNL și cum a alimentat ascensiunea AUR
În timp ce premierul desemnat Luca Niculescu a reluat seria consultărilor cu reprezentanții partidelor politice, după rundele purtate anterior cu delegațiile PSD, PNL și UDMR, perspectivele configurării unui guvern stabil rămân complicate. În opinia cercetătorului Vlad Bujdei, impasul nu este unul conjunctural, ci are rădăcini adânci în evoluția din ultimii ani a sistemului politic autohton.
Luca Niculescu continuă negocierile pentru formarea noului Guvern Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Specialistul arată că fuziunea de facto a celor două formațiuni tradiționale a fracturat coerența scenei politice. În ciuda faptului că PNL mizează pe piața liberă și austeritate, iar PSD pe intervenția statului în economie, conviețuirea prelungită la putere a șters aceste delimitări.
„În momentul de față, e foarte greu să construiești o majoritate care să fie, hai să zicem, din punct de vedere ideologic, coerentă. Tocmai pentru că cel puțin partidele mari, tradiționale, PNL-PSD, au făcut în așa fel încât să apară această a treia ideologie, extrema dreaptă, care a devenit un actor fără de care e foarte greu să te miști”, explică Vlad Bujdei.
Această erodare a identității doctrinare a afectat în mod deosebit PSD-ul, care a cedat segmente importante din electoratul său către AUR. Formațiunea naționalistă a capitalizat tocmai temele sociale lăsate descoperite de social-democrați. Din perspectiva cercetătorului, liderii PSD erau conștienți de această incompatibilitate: Sorin Grindeanu știa viziunea lui Ilie Bolojan, caracterizată prin politici neoliberale și reducerea cheltuielilor publice, însă a acceptat totuși parteneriatul guvernamental.
Iluzia austerității și sursele reale de finanțare
Analizând situația economică, Vlad Bujdei subliniază că dificultățile actuale vin dintr-un model axat exclusiv pe „politici extractive”, dependență totală de investițiile străine și o subfinanțare cronică a educației, care a lăsat țara fără personal calificat pentru industrii cu valoare adăugată ridicată.
În acest context, impunerea unor noi măsuri de reducere a cheltuielilor este considerată o eroare majoră:
„Cu atât mai mult cu cât mi se pare că e cazul să trecem cumva și peste marota asta a austerității și să vedem că, de fapt, austeritatea nu face altceva decât să ne sape mai departe o groapă a inegalităților și a sărăciei perpetue.”
În viziunea sa, soluția viabilă pe care factorii de decizie refuză să o aplice este supraimpozitarea domeniilor care au înregistrat câștiguri istorice, precum sectorul bancar sau cel energetic, măsuri capabile să susțină investițiile publice. De altfel, chiar instituții financiare internaționale precum Fondul Monetar Internațional au pus în discuție taxarea progresivă ca metodă de redistribuire a veniturilor. Cu toate acestea, România alege să ignore aceste opțiuni, menționează expertul.
De ce varianta unui guvern tehnocrat nu rezolvă criza
O ieșire durabilă din acest impas ar necesita modificări structurale profunde, inclusiv o revizuire a legislației electorale prin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. O asemenea deschidere a competiției este însă respinsă de partidele mari, interesate să-și conserve influența în teritoriu.
În privința negocierilor pentru Palatul Victoria, Bujdei observă un joc tactic între PSD și PNL, fiecare încercând să pară mai flexibil și cerându-i celuilalt să renunțe la pretenții. Specialistul avertizează însă împotriva numirii unui cabinet de specialiști independenți.
„Soluția pentru această criză nu este neapărat un guvern care să nu aibă răspundere politică”, precizează cercetătorul, argumentând că partidele trebuie să deconteze direct consecințele deciziilor economice.
Deși refacerea alianței PSD-PNL este încă o pistă deschisă, realizarea ei depinde de capacitatea celor două formațiuni de a ieși din spirala reproșurilor reciproce în care s-au blocat.
Explorează subiectele:
