Semafoarele sunt necesare pentru a regla traficul vehiculelor, dar și a circulației feroviare, maritime, sau chiar cea pietonală.

Culorile semaforului au fost alese după metode științifice

Culorile emit unde electromagnetice de diferite lungimi, iar cu cât este mai mare lungimea, cu atât se poate vedea de la distanță mai mare.

Așa s-a ales culoarea principală la semafor ca fiind cea roșie, care îi avertizează pe șoferi să oprească. Este important ca această culoare de stop să fie văzută de departe, din acest motiv a fost ales roșul, care poate fi văzut chiar și pe ceață.

Galbenul, care înseamnă la semafor că poți să te pregătești și verdele, adică poți conduce sau traversa, au lungimi mari de undă și sunt clar vizibile pentru oamenii cu ochiul liber.

Când au apărut primele semafoare?

Primul semafor din lume a fost instalat pe 10 decembrie 1868 în Londra, lângă Parlamentul britanic și funcționa pe gaz.

Primele semafoare electrice, care funcționează fără intervenția umană, au apărut abia după în 1912.

„Inventatorul Lester Weir a dezvoltat aproape același semafor cu care suntem obișnuiți în ziua de astăzi. El a creat un semafor cu doi senzori electrici de roșu și verde. Semafoarele cu semnale roșii, galbene și verzi au apărut abia în 1920 în orașele americane Detroit și New York”, scrie convorbiri.ro.

Semafoarele pentru pietoni au apărut abia în 1960 și inițial erau formate din două secțiuni cu cuvintele „Stop” și „Go”.