De ce doi pensionari cu aceeași vechime primesc sume diferite din punctele de stabilitate
Vechimea totală înscrisă în decizia de pensionare nu garantează automat obținerea punctelor de stabilitate, care pot aduce sute de lei în plus la venitul lunar. Diferența majoră provine din modul în care legea separă anii de muncă efectivă de perioadele asimilate, precum studiile superioare, stagiul militar sau anumite concedii, motiv pentru care doi pensionari cu același număr total de ani în acte pot avea punctaje suplimentare complet diferite.
Recompensarea participării îndelungate la sistemul public de pensii se realizează prin intermediul punctelor de stabilitate . Acestea reprezintă un bonus adăugat la punctajul standard și se acordă exclusiv pentru stagiul de cotizare contributiv care depășește pragul de 25 de ani. Astfel, pensia finală reflectă nu doar nivelul veniturilor pentru care s-au plătit contribuții de-a lungul vieții, ci și durata efectivă a acestei contribuții.
Conceptul de „stabilitate” vizează strict prezența îndelungată ca plătitor în sistemul public, fără a impune ca anii să fie lucrați neîntrerupt sau la același angajator. Toate perioadele recunoscute de lege se cumulează. În consecință, două persoane care au avut salarii diferite pe parcursul carierei pot primi exact același număr de puncte de stabilitate, dacă au acumulat aceeași durată de stagiu eligibil.
Cum se calculează punctele suplimentare și câți bani aduc în 2026
La împlinirea a exact 25 de ani de cotizare nu se acordă niciun punct suplimentar, dreptul devenind activ doar pentru ceea ce depășește acest prag. Calculul se face proporțional, luându-se în considerare inclusiv lunile și zilele lucrate peste limită, fără a fi necesară încheierea unui an întreg. Sistemul este împărțit pe trei tranșe progresive:
- 0,50 puncte pe an pentru intervalul cuprins între 25 și 30 de ani inclusiv;
- 0,75 puncte pe an pentru perioada care depășește 30 de ani, până la 35 de ani inclusiv;
- 1 punct pe an pentru tot ceea ce trece peste pragul de 35 de ani.
Aplicând această grilă, o persoană cu 32 de ani de stagiu eligibil va primi 4 puncte de stabilitate (2,50 puncte pentru primii cinci ani peste prag, plus 1,50 puncte pentru următorii doi ani). La 35 de ani eligibili se acumulează 6,25 puncte (2,50 din prima tranșă și 3,75 din a doua), iar la 40 de ani totalul urcă la 11,25 puncte, prin adăugarea a încă cinci puncte întregi.
Din punct de vedere financiar, pensia se stabilește înmulțind numărul total de puncte cu valoarea punctului de referință, care în anul 2026 este de 81 de lei. Astfel, în formula pensiei lunare brute, înainte de aplicarea rotunjirilor sau a eventualelor rețineri, aceste puncte valorează:
- 202,50 lei pentru 30 de ani eligibili (2,50 puncte × 81 lei);
- 324 de lei pentru 32 de ani eligibili (4 puncte × 81 lei);
- 506,25 lei pentru 35 de ani eligibili (6,25 puncte × 81 lei);
- 911,25 lei pentru 40 de ani eligibili (11,25 puncte × 81 lei).
Trebuie subliniat că aceste sume nu reprezintă o majorare nouă sau vreun ajutor separat acordat automat în 2026, ci sunt deja integrate în pensia stabilită sau recalculată.
Ce perioade sunt luate în considerare la calculul stabilității
Conform legii , la baza calculului stau perioadele contributive din sistemul public: anii munciți ca salariat, dar și activitățile independente pentru care s-a datorat contribuție la pensie. De asemenea, sunt incluse perioadele acoperite prin contracte de asigurare socială (inclusiv cele retroactive, încheiate legal) dacă s-au achitat contribuțiile aferente.
Activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, recunoscută legal ca stagiu contributiv, intră și ea în calcul, chiar dacă fostul salariat nu își mai amintește să fi văzut o reținere separată pentru pensie pe fluturașul de salariu. În schimb, munca simultană la doi angajatori nu dublează vechimea: un an lucrat cu două contracte în paralel se numără o singură dată pentru stabilitate.
Excepțiile majore: de ce facultatea, armata și grupele de muncă nu cresc punctajul
Principala sursă de confuzie pentru pensionari o reprezintă diferența dintre vechimea totală și stagiul strict contributiv. Anumite perioade sunt valorificate la calculul general al pensiei, dar sunt excluse de la acordarea punctelor de stabilitate:
Studiile superioare și serviciul militar: Facultatea absolvită conform legii și armata obligatorie sunt încadrate ca perioade asimilate . Ele se iau în calcul la pensie după alte reguli, dar nu aduc puncte de stabilitate. De pildă, un pensionar cu 30 de ani de muncă efectivă, patru ani de facultate și un an de armată (fără suprapuneri) are un stagiu total de 35 de ani, dar va primi puncte de stabilitate doar pentru cei 30 de ani contributivi (2,50 puncte, în loc de 6,25).
Grupele de muncă: Pentru activitatea în grupa I, grupa a II-a ori în condiții speciale sau deosebite, doar anii efectiv lucrați (contributivi) contează pentru stabilitate. Sporul de vechime acordat suplimentar pentru aceste condiții este considerat perioadă necontributivă. Un angajat cu 30 de ani munciți efectiv și cinci ani primiți ca spor de grupă va primi 2,50 puncte de stabilitate (pentru cei 30 de ani), beneficiind însă separat de reducerea vârstei de pensionare și de punctele suplimentare specifice grupei.
Cumulul pensiei cu salariul: Legislația exclude de la acordarea punctelor de stabilitate anii în care o persoană obține venituri asigurate în timp ce încasează deja o pensie din sistemul public sau o pensie de serviciu. Dacă un pensionar cu 35 de ani eligibili mai lucrează trei ani după pensionare, contribuțiile noi îi vor folosi la recalculare, dar nu îi vor aduce trei puncte de stabilitate în plus.
Reguli diferite în funcție de an pentru creșterea copilului, șomaj și concedii medicale
Tratamentul aplicat unor întreruperi ale activității depinde strict de legislația în vigoare la momentul respectiv. În cazul concediului pentru creșterea copilului, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) aplică trei reguli diferite, în funcție de intervalul calendaristic:
- Înainte de 1 aprilie 2001: Concediul plătit pentru îngrijirea copilului, acordat în condițiile Decretului-lege nr. 31/1990 și ale Legii nr. 120/1997, este considerat stagiu contributiv și aduce puncte de stabilitate.
- 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2005: Acest interval este încadrat ca perioadă asimilată și este exclus de la calculul stabilității.
- După 1 ianuarie 2006: Prin excepție , perioada se ia în calcul pentru atingerea stagiului minim și complet de cotizare necesar ieșirii la pensie, dar nu generează puncte de stabilitate. Astfel, o femeie cu 30 de ani de muncă și doi ani de concediu maternal după 2006 va primi doar 2,50 puncte de stabilitate (pentru cei 30 de ani), nu cât pentru 32 de ani.
O departajare similară, la borna 1 aprilie 2001, se aplică și pentru perioadele fără loc de muncă. Ajutorul de șomaj și cel de integrare profesională primite înainte de această dată (în baza Legii nr. 1/1991) sunt necontributive și nu aduc puncte suplimentare. În schimb, șomajul indemnizat de după 1 aprilie 2001, pentru care s-au datorat contribuții de pensie, poate fi inclus în calcul.
În privința concediilor medicale, acestea nu se scad în bloc din vechime, ci se analizează punctual, în funcție de dată, tipul indemnizației și regimul contribuțiilor. Sunt excluse de la stabilitate, fiind considerate perioade asimilate, indemnizațiile de asigurări sociale din intervalul 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2005, precum și concediile medicale pentru accidente de muncă și boli profesionale acordate începând cu 1 ianuarie 2005.
Cum verifici dacă decizia de pensionare este corectă
Pentru a evita confuziile, pensionarii nu trebuie să se raporteze la vechimea totală, ci să verifice câți ani au fost efectiv reținuți pentru calculul stabilității. Această informație, împreună cu numărul de puncte acordat, figurează pe un rând distinct în decizia de pensie și în anexa acesteia.
Cifra înscrisă acolo trebuie confruntată cu datele din carnetul de muncă și din alte acte doveditoare. Dacă stagiul pare mai mic decât cel așteptat, primul pas este scăderea perioadelor neeligibile (facultate, armată, concedii de creștere a copilului de după aprilie 2001, sporuri de grupă sau ani lucrați în cumul cu pensia).
Dacă și după această filtrare rămân diferențe neexplicate, pensionarul se poate adresa în scris casei teritoriale de pensii. În solicitare trebuie cerută detalierea perioadelor incluse și a celor excluse, împreună cu baza legală a refuzului, indicând exact intervalele considerate omise și atașând documentele justificative.
Explorează subiectele:
