De ziua praznicului Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia sunt legate o serie de credințe populare care au dus la instituirea câtorva reguli clare în lumea satului românesc, reguli care spun ce ai voie și ce n-ai voie să faci.

La sărbătoarea celor 40 de Mucenici, oamenii nu lucrează, de teamă că vor fi loviți cu măciucile.

„Se zice că Mucenicii dau cu măciucile în această zi.Cine nu o ține este omorât de patruzeci și patru de mucenici, care vin cu patruzeci și patru de măciuci și îi dau în cap, Nu se toarce, nu se țese, nu se spală, că, dacă sunt patruzeci, o fi și unul rău, și se tem a nu le lovi ceva (...). Fiindcă sunt atâția sfinți, sunt răi de orice boale. Ziua de Mucenici e rea, pentru că patruzeci de zile peste an îți merge rău. Cine nu ține această sărbătoare zace patruzeci de zile (...) În vremea de apoi au să-i îndese cu măciucile în pământ pe aceia care nu țin această sărbătoare).”, consemna folcloristul Theodor Speranția,

Sărbătoarea se ține de frica bolilor și bubelor.

„Se spune de un om că, semănând în această zi un stambol (dimerlie, baniță) de grâu, i-a ieșit în primul an patruzeci de stamboale, iar în anul al doilea a avut patruzeci de buboaie . E rău de pocituri, adică îi strâmbă vreo mână, vreun picior”, mai consemna renumitul folclorist român.

Mucenicii se țin, potrivit credințelor populare, și pentru că e rău de șerpi. O serie de istorisiri sinistre sunt legate de această superstiție

„Bătrânii spun că o femeie a țesut la pânză în Drăgostițele și, pe când țesea, a ieșit câte un șarpe de la fiecare sul și-au întrebat-o că ce vrea: moarte, ori doi copii gemeni? Ea a răspuns că mai bine doi copii gemeni (cei doi copii gemeni erau chiar șerpii). Atunci cei doi șerpi s-au apucat să-i sugă țâțele și i le-au supt, până când a murit biata femeie”, nota tot folcloristul Theodor Speranția.

„E bine să faci dragoste, căci toată vara îți merge bine”

Dar ziua Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia nu are doar interdicții.

„Se serbează mai mult de fete, ca să le îndrăgească flăcăii. E bine să faci dragoste, căci toată vara îți merge bine. Patruzeci de mucenici ( Drăgostițele) – se iubesc toate păsările și flăcăii cu fetele”, nota același specialist în folclor.

Mamele de fete fac colăcei în formă de sfinți.

„Mama care are fete mari face pentru fiecare câte un sfințișor, al cărui semn îl știe numai ea. Acel care se mănâncă mai întâi probează că fata se va mărita întâi”, mai consemna Theoor Speranția.

„Cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an”

Superstiții sunt legate și de tradiția celor 40 de pahare care se veau în această zi.

„Se zice că atât vin cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an, de aceea se crede că e bine ca fiecare să bea în acea zi câte patruzeci și patru de pahare de vin”, arăta folcloristul român Adrian Fochi.

Iată ce alte superstiții și practici legate de această sărbătoare au mai fost consemnate de cercetătorii etnografici:

Cine lucrează în această zi va avea vite mușcate de șarpe. Se ține pentru a nu mânca omizile pomii, filoxera viile și trântorii (viermii, viespile etc.) albinele (Speranția).

Se fac focuri prin grădini și oamenii sar peste foc, să nu-i mănânce puricii; fiecare casnic își face focul său (Niculiță-Voronca).

Se stropesc vitele cu mujdei împotriva mușcăturilor de șarpe, nevăstuică. Cenușa obținută în această zi pe vatră este adunată și pusă pe pomi și pe straturi, împotriva puricilor de câmp sau a omizilor. Iau cenușă, cu care înconjură casa, pentru ca șarpele să nu intre în casă (Simion Florea Marian).

În această zi se mătura casa și curtea, se strâng toate gunoaiele și se face un foc mare în mijlocul curții. După ce focul a început să ardă cu flacără, toți cei din casă sar peste foc, zicând: „Cum au trecut sfinții/ Prin foc și prin apă,/ Așa să recem și noi“ (Simion Florea Marian).

Oamenii prind patruzeci de pești pentru cei patruzeci de sfinți, pentru a avea peste an noroc la pește. Se crede că în ziua aceasta au sărit în apă cei patruzeci de sfinți; treizeci și nouă au scăpat, iar unul s-a înecat și s-a făcut duh necurat. De aceea e bine ca în această zi fiecare om să mănânce patruzeci de chitici (peștișori), pentru a nu se îneca și a nu se face și el duh necurat (Simion Florea Marian).

Magie: La Sânți, adecă Moși, se încep toate fermecăturile, vrăjitoriile și făpturile (cu care se folosește omul peste tot anul), mai vârtos pentru luarea manei (rodului) din câmp, din casă și familie. Aceste fărmecătorii încep a se face la Sânți și se gată la Joi-Mari înainte de Paști (Simeon Mangiuca).