De ce eșuează România în lupta cu drogurile: anchetele vizează consumatorii, nu rețelele

Eforturile de la nivel european pentru limitarea producției de stupefiante intră într-o nouă etapă miercuri, 4 noiembrie. Comisiile pentru comerț internațional (INTA) și libertăți civile (LIBE) din cadrul Parlamentului European supun la vot un raport ce modifică regimul de control și monitorizare a precursorilor chimici. Scopul acestor noi reglementări este de a bloca accesul grupărilor infracționale la substanțele pe care le utilizează pentru a ocoli filtrele legale actuale. Criminologul Lidia Stoica a analizat impactul pe care aceste decizii l-ar putea avea asupra traficului de pe continent, subliniind totodată nevoia urgentă a României de a-și schimba strategia pentru a lovi eficient în marile rețele de distribuție.

Noile reglementări europene: țintă pe precursorii „designer” și digitalizarea controalelor

Controlul precursorilor chimici reprezintă o provocare majoră deoarece aceste substanțe, deși sunt folosite la producerea ilegală a drogurilor, au și o utilizare perfect legală în industrii precum cea farmaceutică, chimică sau cosmetică. Rețelele de crimă organizată exploatează tocmai această dublă întrebuințare, infiltrându-se în circuitul comercial legitim pentru a-și procura materia primă.

Pentru a contracara acest fenomen, Comisia Europeană propune o reclasificare fundamentală. Dacă legislația actuală împarte substanțele controlate în patru categorii, noul regulament le reduce la trei și introduce o categorie separată, dedicată exclusiv precursorilor de tip „designer”. Acești compuși chimici sunt special creați sau modificați în laborator pentru a permite sinteza drogurilor, ocolind însă restricțiile impuse precursorilor clasici. Noul proiect legislativ le aplică un regim mult mai sever, interzicându-le utilizarea, cu excepția unor situații strict limitate, cum ar fi proiectele de inovare și cercetare.

În paralel, Bruxelles-ul vrea să implementeze un sistem electronic centralizat care să le permită autorităților o monitorizare mai riguroasă a comerțului cu precursori. Măsura presupune digitalizarea completă a proceselor de înregistrare și autorizare, alături de o verificare mai strictă a operatorilor economici și o raportare mai eficientă a tranzacțiilor.

Potrivit criminologului Lidia Stoica, aceste schimbări ar putea lovi în producția și traficul de stimulente la nivel european — substanțe care pătrund și pe piața din România, adesea prin granițele rutiere sau prin intermediul firmelor de curierat internațional, folosite tot mai des pentru importul de droguri și substanțe psihoactive noi.

„La prima vedere, pare o inițiativă bună în contextul actual, în care încă ne luptăm cu drogurile, în cadrul acestui război împotriva drogurilor. Dacă noile măsuri vor fi implementate cu succes, ar putea să afecteze, de exemplu, traficul de stimulente întâlnit în țări europene precum Olanda și Belgia. Din aceste țări provin multe dintre stimulentele întâlnite în Europa, cum ar fi amfetamina, metamfetamina și MDMA”, a explicat criminologul Lidia Stoica.

Capacitatea de adaptare a rețelelor și infiltrarea în economia legală

Cu toate acestea, noile bariere legislative nu garantează eradicarea fenomenului. Lidia Stoica avertizează că organizațiile criminale dispun de o flexibilitate remarcabilă și își pot recalibra rapid metodele de lucru.

„Ce știm foarte clar despre grupările de crimă organizată este că sunt foarte adaptabile și au timp să vină cu metode noi de operare, în funcție de diverse schimbări legislative. Când apare un control nou undeva, ar putea să își mute activitatea în alte jurisdicții, în alte țări sau să schimbe anumite procese prin care operează. Nu înseamnă că imediat o să se oprească această activitate de tot”, a explicat Lidia Stoica.

Mai mult, lupta împotriva acestor grupări este îngreunată de faptul că ele nu operează într-o lume paralelă, ci sunt adânci înfipte în economia reală. „Grupările acestea nu sunt separate de societate. Se folosesc de structuri legitime de afaceri, influențează parteneri de afaceri și structuri ale administrației publice și organe de aplicare a legii, folosind corupția”, a punctat specialista, concluzionând că regulile europene sunt doar un instrument suplimentar, incapabil să anuleze singur capacitatea de adaptare a infractorilor.

România, de la punct de tranzit la piață de consum emergentă

Impactul reglementărilor de la Bruxelles se va resimți diferit în România, comparativ cu statele vest-europene unde producția de droguri sintetice este masivă. Țara noastră funcționează atât ca teritoriu de tranzit, cât și ca destinație pentru stupefiante venite din multiple colțuri ale lumii, multe dintre aceste rute nefiind vizate de noua legislație comunitară.

„Nu toate drogurile ajung în România prin rutele europene. Avem și substanțe care vin din America de Sud, America de Nord sau Asia, în special în cazul cocainei. Rutele respective nu vor fi afectate de legislația de la nivel european”, a precizat Lidia Stoica.

Un punct nevralgic rămâne Portul Constanța, identificat chiar și în Strategia Națională Antidrog 2022-2026 drept o rută alternativă exploatată de crima organizată pentru a introduce cocaină în Europa. Dacă transporturile care tranzitează portul nu sunt depistate la timp, drogurile sfârșesc fie pe piața românească, fie își continuă drumul către alte state.

Pe de altă parte, datele din raportul de activitate al DIICOT pe anul 2025 confirmă că România a depășit statutul de simplu teritoriu de tranzit, transformându-se într-o piață de consum emergentă. Procurorii antidrog au constatat că traficanții profită de libera circulație din spațiul comunitar și folosesc rute comerciale legale, trimițând droguri și noi substanțe psihoactive prin servicii de curierat internațional. De altfel, în cursul anului 2025, au fost trimiși în judecată mai mulți indivizi care importau stupefiante din vestul Europei — preponderent din Spania și Olanda — disimulate în colete obișnuite.

Paradoxul românesc: resurse uriașe consumate pentru capturi de un gram

În ciuda acestor amenințări complexe, principala vulnerabilitate a României ține de modul în care instituțiile de forță își gestionează prioritățile. Lidia Stoica atrage atenția că țara noastră suferă de o lipsă acută de date reale privind substanțele care circulă pe piață, tocmai pentru că marele trafic este insuficient investigat.

„Cea mai mare schimbare în România, când vorbim despre traficul de droguri, ar fi adusă de un focus mult mai mare al organelor de aplicare a legii asupra traficului de droguri. Pentru că de aici vine și problema că nu avem suficiente date despre substanțele care ajung în România. Cu cât interceptezi și investighezi mai puține cazuri de trafic de droguri, cu atât știm mai puține despre traficul de droguri”, a explicat Lidia Stoica.

Această lipsă de informații se reflectă și în estimările financiare. Pornind de la consumul declarat în sondaje, piața drogurilor din România este evaluată la cel puțin 250 de milioane de euro anual. Criminologul avertizează însă că suma reală ar putea fi mult mai mare, întrucât statisticile se bazează pe interceptări și pe chestionare populaționale în care consumatorii evită să răspundă sincer, chiar și sub protecția anonimatului, de teama repercusiunilor legale.

În loc să vizeze rețelele de amploare, aparatul de aplicare a legii își concentrează eforturile pe capturi infime și pe utilizatori. Conform datelor invocate de Lidia Stoica, circa 80% dintre capturile de droguri din România vizează cantități sub cinci grame, media fiind de aproximativ un gram pe captură. Această realitate este confirmată și de Strategia Națională Antidrog 2022-2026 (care a analizat ultimii patru ani din intervalul 2013-2020): documentul arată că, deși peste 80% din numărul total de capturi erau mai mici de cinci grame, acestea însumau o fracțiune derizorie din totalul drogurilor confiscate — în 2018, de pildă, au reprezentat doar 0,85% din cantitatea totală.

Între timp, procurorii sunt copleșiți de dosare. Raportul DIICOT pentru anul 2025 relevă că din totalul de 48.279 de cauze de soluționat, nu mai puțin de 37.419 (aproximativ 77,5%) vizau traficul de droguri. Pentru criminolog, aceste cifre demonstrează o alocare profund ineficientă a banilor publici și a timpului de muncă.

„Dacă din acele 75% din activitatea DIICOT se duc către cazurile de droguri și multe dintre acestea sunt cazuri cu cantități de sub cinci grame, vorbim despre resurse și fonduri publice alocate interceptării consumatorilor și condamnării celor care au asupra lor cantități foarte mici. Când majoritatea timpului se duce în direcția aceasta, nu mai sunt suficiente resurse pentru a intercepta marele trafic de droguri”, a susținut criminologul Lidia Stoica.

Soluția propusă: dezincriminarea deținerii pentru consum propriu și reglementarea strictă

Privind în ansamblu, Lidia Stoica subliniază că politicile bazate exclusiv pe represiune și pe restricționarea precursorilor chimici oferă doar soluții de moment, fără a ataca rădăcina problemei.

„Măsurile de acest gen sunt tot timpul temporare, pentru că nu identifică și nu abordează cauzele consumului de droguri. Dacă vorbim despre cerere și ofertă, oamenii, în ciuda războiului împotriva drogurilor din ultimii 55 de ani, consumă în continuare droguri și tot mai multe droguri sunt traficate. Toate aceste lupte nu pot să ducă la o rezolvare”, a explicat criminologul Lidia Stoica.

Pentru a debloca sistemul din România, primul pas esențial propus de specialistă este dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Deși legislația românească nu pedepsește consumul în sine ca infracțiune separată, Legea nr. 143/2000 incriminează cumpărarea și deținerea de stupefiante în vederea consumului propriu. Eliminarea răspunderii penale pentru aceste fapte ar degreva imediat poliția și parchetele.

„Rezolvarea reală este dezincriminarea consumului, pentru că, în acest fel, acele 75% din activitatea DIICOT pot să fie orientate către marele trafic. Până nu se face această schimbare și continuăm să petrecem majoritatea timpului condamnând consumatori pentru cantități mici, traficul o să fie în continuare în floare, pentru că nu rezolvăm problema cererii”, a susținut Lidia Stoica.

În final, criminologul trasează o distincție clară între această măsură de eficientizare instituțională și o reformă structurală pe termen lung. Dacă dezincriminarea posesiei pentru uz personal ar elibera resursele DIICOT pentru a lupta cu crima organizată, un pas ulterior — legalizarea și reglementarea strictă a substanțelor — ar lovi direct în puterea financiară a cartelurilor, privându-le de venituri colosale pe care astăzi le reinvestesc în alte activități ilegale grave, precum traficul de arme și cel de persoane.

Explorează subiectele:

trafic de droguri DIICOT Lidia Stoica

Distribuie Distribuie Comentarii