În fiecare an, în jurul datei de 22/23 septembrie, emisfera nordică marchează un fenomen fascinant: echinocțiul de toamnă . Ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, iar Soarele răsare și apune exact la est și vest, indiferent de latitudine. În 2025, acest moment magic va avea loc pe 22 septembrie , la ora 21:19 în România.

Dar ce înseamnă cu adevărat echinocțiul? De ce, odată cu apropierea iernii, zilele devin tot mai scurte? Cum influențează acest fenomen viața noastră, de la schimbarea orei până la obiceiurile și superstițiile transmise din generație în generație? În rândurile care urmează vei descoperi explicații astronomice clare, povești fascinante despre simbolismul echinocțiului și tradiții populare care încă ne leagă de ritmurile naturii.

Ce înseamnă echinocțiul și de unde vine termenul

Termenul are o istorie fascinantă. Cuvântul „echinocțiu” vine din francezul „équinoxe”, moștenit din latinul „aequinoctium”, combinând „aequus” – egal și „nox” – noapte. Așa cum îi spune și numele, echinocțiul de toamnă marchează momentul în care Soarele se aliniază deasupra ecuatorului, fiind clipa rară în care ziua și noaptea sunt egale.

În aceste ore, timpul pare să-și țină respirația: lumina și întunericul împart lumea în mod perfect, câte 12 ore fiecare.

De ce iarna sunt zile mai scurte: explicația astronomică

După echinocțiu, emisfera nordică începe să primească mai puțină lumină directă. Totul se datorează înclinării axei Pământului și mișcării sale de revoluție în jurul Soarelui. Soarele urcă mai puțin pe cer, răsare mai târziu și apune mai devreme. Rezultatul? Zile tot mai scurte și nopți tot mai lungi.

Acest fenomen continuă până în 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă – ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din an. Abia după acest moment, lumina începe să recâștige teren, iar primăvara își anunță treptat apropierea.

Ce se întâmplă după echinocțiul de toamnă: ora de iarnă și zile mai scurte

Imediat după echinocțiu, schimbările se simt: diminețile devin mai reci, serile se lungesc, iar orele de lumină din timpul zilei încep să se împuțineze vizibil.

Între 23 septembrie și 21 decembrie, emisfera nordică este înclinată spre întuneric, iar temperaturile scad progresiv.

Un alt reper important este trecerea la ora de iarnă . În 2025, aceasta va avea loc în noaptea de 25/26 octombrie. La ora 4:00, ceasurile se dau înapoi la 3:00. Câștigăm o oră de somn, dar pierdem din lumină: zilele par și mai scurte, iar serile vin mult mai devreme.

Superstiții, simbolism și tradiții de echinocțiu: ziua când lumina și întunericul se întâlnesc

Dincolo de explicațiile astronomice, echinocțiul de toamnă a fost mereu încărcat de mister și semnificație. În folclor, este văzut ca o poartă între lumi: între lumină și întuneric, între trecut și viitor.

În satele românești, ziua, care în acest an pică pe 22 septembrie, era marcată prin obiceiuri menite să aducă belșug și protecție:

• gospodarii băteau nucile și scuturau merii și gutuii pentru a aduna roadă bogată;
• pe masă se puneau mere, nuci și struguri, simboluri ale abundenței;
• se pregătea primul must din strugurii proaspăt culeși;
• semințele plantate acum erau considerate purtătoare de destin pentru recolta viitoare;
• părinții evitau să-și certe copiii, pentru a le asigura norocul și bunăstarea;
• gospodarii aprindeau focuri mici în grădini, pentru a alunga spiritele rele și a proteja pământul;
• la porți, tocurile ușilor sau la ferestre se puneau crenguțe de nuc, alun sau busuioc, pentru a ține bolile și energiile negative la distanță.

Superstițiile spuneau că cine trece singur prin păduri ori câmpuri în această zi riscă „să deranjeze spiritele toamnei”. În schimb, cine gusta din roadele simbolice era considerat binecuvântat pentru lunile care urmau.

Lecția echinocțiului de toamnă: de ce iarna zilele devin mai scurte

Echinocțiul ne amintește că timpul nu stă pe loc și că lumina și întunericul fac parte din același echilibru fragil. Este un moment de reflecție, de curățare a vechilor gânduri și obiceiuri și de reconectare cu natura.

Răspunsul e simplu: iarna, zilele sunt mai scurte pentru că emisfera nordică a Pământului se înclină departe de Soare, iar lumina ajunge mai puțin direct la noi. După echinocțiul de toamnă, natura intră în ritmul său de pregătire pentru repaus, iar tradițiile și simbolurile acestui prag de anotimp ne arată că schimbarea, oricât de întunecată ar părea, este întotdeauna urmată de lumină.

În concluzie: zilele mai scurte ale iernii nu sunt un mister, ci rezultatul unei armonii perfecte între axa Pământului, mișcarea sa în jurul Soarelui și ciclurile naturale care ne înconjoară – iar echinocțiul de toamnă este poarta magică ce ne amintește să privim cu atenție spre aceste schimbări.