Postul Sfinților Petru și Pavel a început luni, 16 iunie 2025, deschizând o perioadă de reflecție, purificare și întoarcere către valorile credinței. Deși este mai scurt și mai blând decât Postul Paștelui sau cel al Crăciunului, această perioadă are o profundă încărcătură simbolică, fiind legată de doi dintre cei mai importanți apostoli ai creștinătății.

Pe 29 iunie, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel – considerați „stâlpii Bisericii” și modele de credință neclintită. Tradiția spune că au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul persecuțiilor declanșate de împăratul Nero. De aceea, sunt prăznuiți împreună, ca doi martiri care au schimbat destinul creștinismului prin faptele și jertfa lor.

Cunoscut în popor drept Postul Sânpetrului, această perioadă are, dincolo de aspectul spiritual, o puternică dimensiune tradițională. Se respectă obiceiuri vechi, se transmit superstiții, iar mulți credincioși aleg să postească nu doar din evlavie, ci și pentru a se curăța trupește și sufletește.

Sărbătoarea din 29 iunie marchează și finalul postului. Este o zi de rugăciune și bucurie, dar și de sărbătoare în familie, întrucât peste 500.000 de români își serbează onomastica. Nume precum Paul, Petre, Pavel, Petru, Petrică, Paula sau Petruța ori Petra vor fi auzite în urări și mesaje din întreaga țară.

Postul Sfinților Petru și Pavel 2025: scurt ca durată, profund în semnificație

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel variază ca durată în funcție de data Paștelui, iar în 2025 se numără printre cele mai scurte din ultimii ani: începe pe 16 iunie și se încheie pe 28 iunie, înaintea sărbătorii din 29 iunie.

Deși blând din punct de vedere alimentar, acest post are o încărcătură spirituală puternică. Este o perioadă de curățire interioară, dedicată rugăciunii, faptelor bune și pregătirii sufletești, în cinstea celor doi mari apostoli – Petru și Pavel – simboluri ale credinței neclintite și misiunii creștine.

Regimul alimentar al postului este echilibrat, cu mai multe zile de dezlegare:

• În prima zi a postului, luni, 16 iunie, este dezlegare la pește, marcând începutul cu bucurie și moderație;
• Miercurea și vinerea sunt zile de post aspru, fără untdelemn și vin;
• Marțea și joia se poate consuma untdelemn și vin;
• Sâmbăta și duminica se oferă dezlegare la pește;
• O altă excepție importantă este ziua de marți, 24 iunie, când Biserica prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul – sărbătoare cunoscută popular ca Sânzienele – zi în care este, de asemenea, dezlegare la pește.

Licuricii și tradițiile Sânpetrului de vară

În satele românești de odinioară, Postul Sfinților Petru și Pavel era marcat prin liniște, rugăciuni și muncă domoală. Se obișnuia ca femeile să nu toarcă, să nu spele rufe și să nu coasă în zilele sfinților. Pentru sufletele celor adormiți se dădeau de pomană cireșe, colaci și vin. În ajunul sărbătorii, oamenii țineau privegheri, iar pe 29 iunie mergeau la biserică îmbrăcați în straie curate. Multe dintre aceste obiceiuri se păstrează și astăzi.

29 iunie, numită și Sânpetru de vară, marchează în calendarul popular mijlocul verii agrare și începutul secerișului. Această zi are o semnificație profundă, îmbinând tradițiile creștine cu credințele străvechi ale românilor. Sfântul Petru este considerat patronul agriculturii și al licuricilor , care, după legenda populară, sunt scânteile biciului său ceresc.

Un obicei important respectat în această perioadă era ca fetele și femeile tinere să nu mănânce mere până la Sânpetru. Acest gest de smerenie și respect este menit să aducă sănătate și liniște în familie, fiind o dovadă de strânsă legătură cu lumea celor plecați și cu credințele ancestrale.

Superstiții și credințe populare legate de Postul Sfinților Petru și Pavel

În mitologia populară, Sfântul Ilie este stăpânul tunetelor, ploilor și grindinei, în timp ce Sfântul Petru, „purtătorul cheilor Raiului”, „plesnește din bici” peste ceruri. Scânteile desprinse se transformă în licurici , lumini magice ce veghează câmpurile în serile calde de vară.

Potrivit legendelor, atunci când oamenii se abat de la credință și rânduiala lumii, Sfântul Petru dezlănțuie grindina, însă din milă cerească o mărunțește pentru a nu distruge în totalitate recoltele.

De aceea, în această zi, tradiția interzice torsul — se crede că firele întoarse pot întoarce colacii trimiși de pomană pentru cei adormiți. De asemenea, până la Sânpetru, nu se scutură merii, pentru a fi ocrotiți de grindină. Dacă tună sau fulgeră în ziua de 29 iunie, bătrânii spun că nucile și alunele vor fi viermănoase.

Se spune și că, în această zi, cucii și privighetorile încetează să mai cânte, transformându-se simbolic în șoimi, iar glasul lor se va auzi din nou abia la Buna Vestire.

Tot în această zi, nu se pun capcane pentru lupi, pentru că sărbătoarea este și una dedicată animalelor sălbatice, care trebuie simbolic îmblânzite.

Tradiția populară românească este așadar bogată în superstiții legate de această perioadă. Iată ce e bine și ce nu e bine să faci:

Ce e bine să faci în Postul Sfinților Petru și Pavel

• Aprinde în fiecare seară o lumânare pe toată durata postului, pentru a alunga necazurile și a atrage binecuvântarea divină.
• Rostește cu credință rugăciunea Sfinților Petru și Pavel, considerată puternică pentru dezlegarea păcatelor și primirea iertării.
• Dă de pomană ouă, cireșe și colaci, pentru liniștea sufletelor celor adormiți și spor în casă.
• Cere iertare celor cu care ești certat – postul este un timp al împăcării și împărtășirii iubirii.
• Respectă tradițiile: evită torsul, spălatul și cusutul în zilele sfinților, pentru a păstra liniștea și sfințenia acestei perioade.

Ce nu e bine să faci în Postul Sfinților Petru și Pavel

• Nu consuma carne și lactate în zilele de post, chiar dacă este un post mai blând – se crede că nerespectarea poate aduce boli și lipsuri.
• Nu lucra în ziua de 29 iunie, mai ales femeile – se spune că cine muncește în această zi își pierde norocul și atrage „focul Sfinților”.
• Evită certurile și bârfa – gura care vorbește rău în timpul postului „nu cunoaște pacea tot anul”.
• Nu călca desculț pe pământ – tradiția spune că „te mănâncă necazul”, dacă nu respecți natura și sfânta perioadă a postului.
• Nu pune capcane pentru lupi în această zi, pentru că este și o sărbătoare a animalelor sălbatice, care trebuie respectate și ocrotite simbolic.

Postul Sfinților Petru și Pavel: Simbolul iertării și al transformării spirituale

Postul Sfinților Petru și Pavel nu este doar o perioadă de restricții alimentare, ci un timp de reflecție profundă asupra puterii credinței și a pocăinței sincere. Cei doi mari apostoli – Petru și Pavel – nu au fost sfinți din naștere, ci oameni cu un trecut frământat, care au cunoscut greșeala, căința și renașterea spirituală.

Petru, pescarul simplu din Galileea, a fost ales de Hristos și numit „Chifa” – adică „piatră”, temelia viitoarei Biserici. Deși s-a lepădat de Învățătorul său în noaptea arestării, lacrimile amare ale pocăinței l-au purtat pe drumul credinței. A predicat în Ierusalim, Asia Mică și, în cele din urmă, la Roma, unde a fost răstignit cu capul în jos, la cererea sa, din smerenie, pentru că nu se considera demn să moară asemenea lui Hristos.

Pavel, fostul Saul din Tars, era un înverșunat prigonitor al creștinilor. Totul s-a schimbat în clipa în care o lumină dumnezeiască l-a orbit pe drumul Damascului, transformându-l din persecutor în cel mai pasionat vestitor al Evangheliei. A scris cele mai multe epistole din Noul Testament și a murit ca martir, decapitat la Roma – în aceeași zi cu Petru.

Împreună, Petru și Pavel sunt icoane ale iertării și transformării lăuntrice. Tocmai de aceea, au fost desemnați ocrotitorii celor ce se pocăiesc sincer – simboluri vii ale faptului că nimeni nu e pierdut dacă alege să se întoarcă la credință. Postul care le poartă numele devine, astfel, un prilej de introspecție, renaștere și reîntoarcere la valorile fundamentale ale sufletului.

Concluzie

Postul Sfinților Petru și Pavel nu este doar un eveniment din calendarul bisericesc – este un moment de respiro sufletesc. Deși durează doar câteva zile, această perioadă este încărcată cu o profundă semnificație spirituală și simbolică, reamintindu-ne despre puterea credinței, a iertării și a răbdării. Chiar dacă tradițiile și superstițiile pot părea astăzi doar povești, ele ascund o înțelepciune străveche care a păstrat neamul românesc viu și demn de-a lungul vremurilor.