De ce o ceartă pe merdenele atrage mai mult decât educația? Explicația psihologului

Totul a pornit de la un videoclip postat de Edmond Niculușcă, cunoscut activist și reprezentant al restaurantului Mița Biciclista. Filmarea, realizată în fața unei patiserii tradiționale din Piața Amzei, populară printre elevi și studenți, ironiza deschis clienții acesteia, promovând, în paralel, oferta restaurantului pe care îl reprezenta.

Foto: Facebook

În clip, Niculușcă a declarat: „Toți cunoaștem tipul ăsta de om, e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la Nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză. Și nu îl judec. Cu margarină am crescut cu toții. Omul ăsta nu e singur pe lume, e o specie”.

Foto: La Mita Biciclista/Facebook

Reacția online a fost imediată și amplă. Mii de comentarii au apărut pe rețelele sociale, mulți utilizatori criticând vehement atitudinea reprezentantului restaurantului față de clienții patiseriei. Au fost generate discuții despre etica publicității comparative și au fost adresate întrebări despre proprietarii restaurantului și despre statutul imobilelor istorice din zonă. Mai mult, controversa a depășit rapid spațiul virtual, culminând cu inițierea unui eveniment pe Facebook, intitulat „Savurăm o merdenea în fața la Mița Biciclista”, care a atras interesul a peste 1.000 de persoane, invitate să consume produsele de la Nea Mihai chiar în fața restaurantului.

Ca urmare a valului de critici, reprezentanții Mița Biciclista, Edmond Niculușcă și Alberto Groșescu, și-au cerut scuze public, recunoscând că mesajul a încălcat „buna vecinătate” și „bunul gust”. „Vă mulțumim tuturor celor care, în ultimele ore, ne-ați semnalat derapajul. V-am citit, v-am auzit și înțelegem, cu întârziere, că aveți dreptate. Ne cerem scuze celor pe care i-am jignit”, au transmis aceștia.

De ce o controversă minoră eclipsează problemele esențiale?

Această mobilizare masivă, stârnită de o polemică despre produse de patiserie, ridică o întrebare fundamentală: de ce reușesc astfel de subiecte să activeze mii de oameni în doar câteva ore, în timp ce probleme grave, cu impact direct și pe termen lung asupra vieții cotidiene, trec adesea aproape neobservate? România abundă în exemple de teme ce ar necesita o dezbatere publică mult mai intensă. De pildă, țara noastră se clasează pe locul 44 din 143 de state în ediția din 2025 a „Indexului Statului de Drept” și pe locul 49 din 180 în clasamentul mondial privind libertatea presei. În domeniul educației, nicio universitate românească nu se regăsește în primele 1.000 la nivel mondial. Aceste sunt probleme cu efecte profunde asupra societății, însă rareori generează pe rețelele sociale o reacție comparabilă cu cea declanșată de o controversă legată de o merdenea.

Psihologia din spatele angajamentului rapid

Psihologul Mihai Copăceanu explică acest fenomen prin tendința oamenilor de a se implica în subiecte facile, care oferă o poziție clară și permit identificarea rapidă a unei tabere. „Oamenii intră ușor în subiecte facile, care polarizează mai ales, subiecte în care li se pare că un drept, cumva, a fost încălcat și ei se poziționează într-o tabără sau alta. Devin apărători sau contestatari. Așa se explică și banalul exemplu despre merdenea și croissant. O dezbatere aparent superficială, în care au fost implicați inclusiv angajații Ambasadei Danemarcei, vedete, primarul Bucureștiului a comentat și alte persoane cunoscute”, a declarat Mihai Copăceanu. Un astfel de subiect poate fi înțeles în câteva secunde, eliminând necesitatea de a consulta documente, de a analiza date complexe sau de a înțelege fenomene economice ori sociale complicate. Prin urmare, o reacție poate fi formulată și exprimată imediat.

Un alt factor important este componenta de identificare. Unii se regăsesc în imaginea clientului obișnuit al unei patiserii ieftine, în timp ce alții se identifică cu preferințele pentru un restaurant sofisticat. Această polarizare facilitează rapid o dispută de tipul „noi” contra „ceilalți”.

De ce problemele serioase atrag mai puțină atenție

Situația se schimbă radical atunci când discuția vizează teme precum educația, sănătatea, economia, pensiile sau administrația. Aceste subiecte impun acces la informații detaliate, timp dedicat înțelegerii și capacitatea de a evalua argumente contradictorii.

„În schimb, cu privire la dezbateri mult mai profunde, oamenii nu se implică din simplul motiv că acestea implică un efort cognitiv și, în esență, când suntem online sau participăm la evenimente în piața publică, nu ne dorim să depunem un efort cognitiv și nici unul fizic. Cumva, banalitatea e mult mai atrăgătoare decât profunzimea”, a subliniat psihologul Mihai Copăceanu. Un subiect complex nu oferă întotdeauna un răspuns simplu; pot exista argumente valide de ambele părți, iar o opinie solidă presupune o analiză prealabilă. În contrast, într-o controversă precum cea din Piața Amzei, un verdict poate fi emis instantaneu. „Iar faptul că există o dezbatere ne atrage mai mult prin simplitatea ei. Subiectele ușoare sunt mult mai atractive decât cele în care sunt implicate dileme morale, analize logice și raționale”, a adăugat Copăceanu.

Rolul internetului în escaladarea rapidă a controverselor

Rețelele sociale amplifică semnificativ această tendință. Un clip de doar câteva zeci de secunde poate genera mii de reacții într-un interval extrem de scurt, în timp ce o analiză detaliată a unei probleme publice necesită mult mai mult timp pentru a ajunge la un public larg. În cazul disputei din Piața Amzei, un mesaj inițial provocator a fost urmat de o serie de comentarii, contraatacuri și, în cele din urmă, de o acțiune colectivă, toate centrate în jurul unei merdenele. Astfel, discuția s-a îndepărtat rapid de afirmația inițială, abordând teme precum statutul social, banii, proprietățile, stilul de viață și resentimentele. Această expansiune rapidă este o caracteristică a scandalurilor online, unde fiecare reacție adaugă noi dimensiuni, transformând povestea inițială într-un fenomen mult mai amplu.

Mihai Copăceanu atrage atenția și asupra modului în care se desfășoară aceste discuții. O controversă simplă ar putea fi gestionată civilizat, însă mediul online favorizează adesea reacțiile agresive. „Ce constatăm și de data aceasta, nu un dialog respectos, nu doar opinii bazate pe umor, ci înjurături, ură, atacuri la persoane, adică mult hate online. Aici avem nevoie de mai multă educație și decență”, a conchis psihologul.

Chestiunea nu este că oamenii aleg să discute despre o merdenea – este firesc ca un clip banal să stârnească reacții dacă este perceput ca jignitor sau incorect. Întrebarea reală este de ce astfel de subiecte ajung să domine rapid conversația publică, în timp ce probleme care afectează direct milioane de oameni primesc o atenție mult mai redusă.