Peste 5 milioane de români trăiesc în Europa. Regatul Unit domină clasamentul
Dimensiunea comunităților românești de peste hotare a atins cote istorice: între 4,37 și 5,11 milioane de conaționali sunt stabiliți în țările de pe continentul european, potrivit celor mai recente analize ale Ministerului Muncii. Datele marchează totodată o reconfigurare majoră a hărții emigrației, Regatul Unit devansând destinațiile tradiționale Spania și Italia, în timp ce România consemnează cel mai ridicat val de plecări definitive din ultimele trei decenii.
Numărul cetățenilor români aflați în statele europene variază între 4,37 milioane și peste 5,11 milioane, fluctuația depinzând de utilizarea registrelor administrative extinse ori a evidențelor stricte de rezidență permanentă. Fenomenul plecărilor s-a accelerat considerabil: conform Institutului Național de Statistică (INS), anul 2025 a marcat stabilirea definitivă peste graniță a peste 54.900 de români. Această cifră reprezintă un record pentru ultimii 34 de ani, fiind depășită la nivel istoric doar de exodul înregistrat în 1990, când au plecat 96.929 de persoane. La această statistică oficială se adaugă un contingent și mai numeros de migranți temporari, care muncesc sezonier sau pe durată determinată.
Această tendință este susținută de percepția generațiilor tinere. Datele prezentate în „Barometrul Național al Tinerilor” , realizat de INSCOP la finele anului trecut, arată că 66,2% dintre respondenți consideră munca în străinătate drept calea către o viață mai bună, 64,7% invocând nivelul superior al veniturilor. Deși dorul de familie este indicat drept principalul sacrificiu de 76,9% dintre tineri, 70,6% dintre cei chestionați au afirmat totuși că nu plănuiesc să părăsească țara în următoarele 12 luni pentru studii sau un loc de muncă.
Regatul Unit: cea mai mare diasporă românească din Europa
Românii formează în prezent cel mai numeros grup de cetățeni comunitari din Marea Britanie. Până la sfârșitul lunii iunie 2026, prin intermediul programului EU Settlement Scheme (EUSS) — mecanismul post-Brexit de acordare a dreptului de ședere —, au fost înregistrate 1,47 milioane de dosare din partea cetățenilor români. Documentele oficiale relevă că 1,02 milioane dețin statut de rezidență legală, dintre care 684.380 beneficiază de rezidență permanentă (settled status), iar circa 100.000 au dobândit deja cetățenia britanică.
Ritmul extinderii este semnificativ: dacă în 2016 erau înregistrați 310.000 de rezidenți români în Anglia și Țara Galilor, pragul a urcat la 805.000 în 2025. Totodată, Regatul Unit a înregistrat și cel mai puternic curent de revenire: în intervalul 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026, aproximativ 39.000 de români s-au întors acasă, România situându-se pe prima poziție în Europa la plecările din Marea Britanie.
Germania: rată record de participare pe piața muncii
Registrul Central pentru Evidența Străinilor din Germania consemna, la 31 decembrie 2025, un efectiv de 903.770 de cetățeni români (6,4% din populația străină a federației), dintre care 510.600 bărbați și 393.170 femei. Românii au cea mai mare rată de ocupare dintre toate naționalitățile UE prezente în Germania, ajungând la 72,7% și depășind procentul cetățenilor germani (71%).
În noiembrie 2025 figurau 558.950 de români angajați (522.910 cotizanți la sistemul de asigurări sociale și 89.740 cu activități independente sau marginale). Categoria este predominant tânără: documentele analizate evidențiază o pondere de circa 10%–15% pentru segmentul 0–15 ani și 25%–30% pentru tinerii adulți de 16–29 de ani.
Spania și Italia: comunități consolidate și schimb de profil ocupațional
În Spania, datele Institutului Național de Statistică (INE) indicau 609.270 de români rezidenți la 1 ianuarie 2025, în timp ce Observatorul Permanent al Imigrației (OPI) raportează 1.135.212 de persoane titulare ale unui certificat de rezidență valabil. Românii formează a doua comunitate străină din țară, după cea marocană, cu 346.290 de cotizanți la securitatea socială raportați la finele lunii aprilie 2026. Aproape 55.000 sunt lucrători independenți (autónomos), iar peste 128.000 (21,16% din numărul rezidenților oficiali) au vârste tinere.
În Italia, evidențele pentru 2025 indicau 1.053.042 de rezidenți români (592.684 femei și 460.358 bărbați). Pe parcursul anului 2024, 598.765 au plătit impozite pe muncă (545.433 salariați, 44.970 lucrători independenți, 8.362 colaboratori pe proiecte), iar 53.432 dețineau firme individuale. Distribuția pe sectoare arată că 16,5% activează în construcții, 15% în servicii la domiciliu/familiale, 7% în HoReCa, 6,1% în agricultură și 5,5% în comerț. Tot în Italia trăiesc 42.510 pensionari români, iar în ciclul școlar 2023/2024 erau consemnați 147.926 de elevi conaționali.
Franța și alte prezențe europene
Deși Franța nu compilează date etnice oficiale, misiunea diplomatică română evaluează comunitatea între 450.000 și 500.000 de conaționali. România se clasează pe locul al doilea ca țară de origine pentru lucrătorii detașați în Franța, cu peste 15.800 de salariați (în special pe șantiere și în agricultură), contingent completat de alți peste 25.000 de lucrători sezonieri.
În celelalte state europene, repartiția indică:
- Austria: 155.721 de persoane oficial rezidente la 1 ianuarie 2025;
- Olanda: 63.848 de rezidenți permanenți, la care se adaugă un flux fluctuant de 80.000 – 120.000 de lucrători mobili sau sezonieri și circa 8.000 de studenți;
- Cipru: 45.000 de cetățeni (aproximativ 4–5% din populația insulei);
- Grecia: 28.250 de conaționali (peste 14.100 stabiliți în Atena și regiunea Attica);
- Suedia: 25.000 – 30.000 de persoane;
- Danemarca: 17.000 – 20.000 de cetățeni;
- Estonia: o comunitate restrânsă, de 1.000 – 1.500 de români.
Efectul de bumerang: România devine stat de destinație pe fondul crizei demografice
La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României număra 19,041 milioane de persoane, consemnând o ușoară diminuare de 1.829 de locuitori față de anul anterior, alimentată exclusiv de sporul natural negativ. Țara ar fi coborât sub pragul critic de 19 milioane de locuitori dacă soldul migrației internaționale nu ar fi fost puternic pozitiv în 2025: numărul celor care s-au mutat în România a depășit numărul emigranților cu 102.200 de persoane, peste jumătate dintre imigranți (57,9%) fiind bărbați.
În ciuda acestor intrări menite să susțină piața internă, procesul de îmbătrânire s-a accentuat pe plan intern: ponderea vârstnicilor de 65 de ani și peste a crescut la 20,5% la debutul anului 2026 (față de 20,3% anterior), în vreme ce generația copiilor a continuat să scadă, reprezentând acum doar 15,1% din întreaga populație a țării.
Explorează subiectele:
