Kilometraj dat înapoi: Peste 77% dintre români nu știu unde să reclame frauda
Achiziționarea unui autoturism second-hand se transformă adesea într-un coșmar birocratic atunci când noul posesor constată discrepanțe majore în bord. Un studiu recent arată că 77,5% dintre cetățenii români nu au cunoștință despre autoritățile la care ar trebui să raporteze o astfel de înșelăciune, în timp ce doar 22,5% declară că sunt informați în privința demersurilor legale.
Dimensiunea fenomenului este confirmată de experiențele personale ale conducătorilor auto. Conform datelor statistice, 40,6% dintre respondenți admit că au achiziționat o mașină cu odometrul dat înapoi sau știu pe cineva apropiat care a trecut prin această fraudă. În paralel, 22,5% recunosc că nu au certitudinea dacă vehiculul lor a fost sau nu manipulat, iar 36,8% susțin că nu au fost afectați de asemenea practici. Neîncrederea în soluționarea favorabilă a litigiilor este covârșitoare: 76,9% dintre cei chestionați nu cred că își vor mai vedea banii înapoi (39,5% fiind „nu foarte încrezători”, iar 37,4% „deloc încrezători”).
Falsificarea kilometrajului este pedepsită penal în România Foto: arhivă
Mii de kilometri șterși din istoric: ce arată datele din piață
Gravitatea situației este confirmată și de rapoartele din industrie. Potrivit Indicelui de Transparență 2025 realizat de carVertical, 7,5% dintre autovehiculele verificate online de clienți din România între septembrie 2024 și august 2025 prezentau indicii clare de falsificare a rulajului. În medie, cei care au recurs la aceste practici ilegale au ascuns în jur de 95.100 de kilometri.
Deși cadrul normativ a fost actualizat prin Legea nr. 142/2023 — act normativ care incriminează direct modificarea indexului odometrului, solicitarea unei astfel de intervenții sau orice truc menit să împiedice citirea corectă a parcursului —, aplicarea legii rămâne nuanțată. Simplul fapt că o mașină are un rulaj incorect nu declanșează automat sancțiunea penală; fapta poate fi încadrată la înșelăciune doar dacă se demonstrează că vânzătorul a știut de modificare, a indus intenționat în eroare cumpărătorul și a obținut astfel un avantaj patrimonial necuvenit.
Ghid instituțional: unde trebuie depusă plângerea
O confuzie frecventă în rândul cumpărătorilor ține de rolul instituțiilor statului. Pentru a nu pierde timp prețios, este esențial să se facă distincția între organismele de control, cele judiciare și cele tehnice:
- Poliția: Este entitatea competentă să primească plângeri penale dacă există bănuiala întemeiată a unei infracțiuni de înșelăciune. Oamenii legii analizează probatoriul și decid dacă sunt întrunite elementele constitutive ale faptei.
- Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC): Poate fi sesizată exclusiv dacă autovehiculul a fost achiziționat de la o firmă comercială (parc auto, dealer) și se contestă corectitudinea informațiilor furnizate consumatorului. Acest demers administrativ se derulează separat de anchetele penale.
- Registrul Auto Român (RAR): Nu are competențe de anchetă și nu soluționează plângeri de fraudă. Rolul său este pur tehnic și informativ, administrând registrul electronic al istoricului vehiculelor și eliberând documente de atestare.
Ce informații furnizează RAR Auto-Pass
Un instrument esențial în verificarea mașinii este certificatul RAR Auto-Pass. Acesta extrage date din registrul național electronic, reflectând citirile succesive ale odometrului și consemnând, acolo unde există înregistrări, intrările în service, campaniile de rechemare ale producătorilor și reparațiile rezultate în urma unor accidente.
Baza de date se actualizează cu informații provenite direct de la RAR, de la stațiile ITP autorizate, de la atelierele de reparații și, uneori, din sistemele electronice ale reprezentanțelor oficiale de marcă. Deși certificatul este util înainte sau imediat după cumpărare, lipsa unor mențiuni suspecte nu oferă o garanție absolută că autoturismul nu a suferit intervenții neautorizate în trecut.
Probele care fac diferența în instanță
Pentru a avea o șansă reală de a cere despăgubiri sau tragerea la răspundere a vânzătorului, persoana vătămată trebuie să alcătuiască un dosar solid de dovezi care să ateste starea mașinii la data tranzacției. Specialiștii recomandă păstrarea riguroasă a următoarelor elemente:
- anunțul inițial de vânzare, inclusiv capturi de ecran complete;
- contractul de vânzare-cumpărare în original;
- istoricul conversațiilor și mesajelor purtate cu vânzătorul;
- orice proces-verbal sau act în care este specificat kilometrajul asumat la livrare;
- facturile, devizele și carnetul de service;
- rapoartele independente de verificare a istoricului mașinii;
- certificatul RAR Auto-Pass;
- fotografii detaliate ale bordului și ale stării vehiculului.
Toate aceste înscrisuri devin fundamentale atunci când autoritățile compară numărul de kilometri declarat la momentul vânzării cu datele oficiale stocate în bazele tehnice de verificare.
Explorează subiectele:
