România scapă la limită de retrogradare: decizia S&P Global Ratings

Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a hotărât vineri, 2 octombrie, să păstreze ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, menținând însă perspectiva negativă. Deși țara rămâne pentru moment pe ultima treaptă recomandată investițiilor, avertismentele persistă pe fondul blocajului politic intern și al ritmului rapid de îndatorare.

România continuă să se mențină în categoria statelor recomandate investițiilor („investment grade”), la un singur pas de zona „junk” (nerecomandată investițiilor). Agenția internațională S&P Global Ratings a confirmat vineri, 2 octombrie, calificativul suveran la BBB-, lăsând neschimbată perspectiva negativă.

România evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”.

România evită, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”. Foto: Arhivă Adevărul

Această decizie oferă o gură de oxigen temporară, fără a anula însă amenințarea unei degradări viitoare. S&P a semnalat în repetate rânduri că incapacitatea de a stopa creșterea deficitelor sau blocajele de pe scena politică vor crește presiunea asupra evaluării de credit.

Turbulențe pe piețe și impas politic prelungit

Climatul economic și politic a devenit deosebit de tensionat miercuri, după respingerea în Parlament a cabinetului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Eșecul a adâncit o criză guvernamentală de peste cinci luni, determinând deprecierea leului până la valori minime istorice.

Efectele s-au resimțit acut și pe piața titlurilor de stat: randamentele pe 10 ani au avansat cu 60–80 de puncte de bază în două săptămâni, urcând la cele mai mari niveluri din ultimul an. În același timp, cotațiile titlurilor cu scadențe îndepărtate au atins minime care nu mai fuseseră înregistrate din mai 2025.

Conform Reuters, citată de News.ro , analiștii străini considerau iminent pericolul unei declasări, argumentând că țara se găsește deja pe pragul de jos al calificativelor sigure.

Semnalele trimise de investitori și riscurile viitoare

Pe piețele externe, cotațiile contractelor CDS (credit default swap) pe cinci ani reflectau deja o cotare mai dură, specifică nivelului „BB”, adică o retrogradare implicită de două trepte. Această reacție vine ca urmare a creșterii datoriei suverane și a fracturilor din coaliția proeuropeană. Măsurile de austeritate luate pentru controlul deficitului au generat tensiuni sociale, erodând susținerea puterii și crescând vizibilitatea partidului de opoziție eurosceptic AUR.

Specialiștii de la Capital Economics au punctat că progresele bugetare recente nu sunt suficiente pentru a elimina spectrul retrogradării. La rândul său, Guillaume Tresca, strateg în cadrul Generali Asset Management, calcula o probabilitate de 25% pentru o scădere a ratingului operat de S&P, observând că agenția a arătat până acum indulgență față de instabilitatea politică, punând accentul pe reformele fiscale.

Totuși, răbdarea evaluatorilor are limite. Scenarii precum devierea de la planul de reducere a deficitului, declanșarea alegerilor anticipate sau o potențială colaborare guvernamentală între PSD și AUR îngrijorează investitorii și pot genera oricând tăierea calificativului.

Deficitul scade, însă datoria și costul finanțării accelerează

România a trecut printr-un moment similar în iulie, când agenția Fitch a decis, la rândul ei, să nu coboare ratingul. Pentru a păstra încrederea marilor agenții, Executivul trebuie să înainteze până la sfârșitul anului proiectul de buget pe 2027, care să detalieze continuarea reducerii deficitului. În cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană, autoritățile române s-au angajat să scadă deficitul sub limita de 3% din PIB până în anul 2030.

Datele execuției arată că deficitul consolidat s-a redus la 2,89% din PIB în primele opt luni, comparativ cu 4,51% în intervalul similar al anului precedent. Cu toate acestea, Banca Națională a României avertizează asupra vitezei cu care se adună datoria publică: ritmul de creștere anual este de trei ori mai alert decât cel prepandemic, iar plata dobânzilor a ajuns să consume 3% din PIB.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că procesul de ajustare nu mai poate fi oprit: „Podul din spatele nostru este distrus, nu avem decât să mergem înainte”.

Piața avertizează că o cădere în categoria speculativă ar produce vânzări masive și automate de obligațiuni din partea fondurilor internaționale, ceea ce ar mări diferențialele de dobândă și ar îngreuna dramatic capacitatea statului de a se împrumuta.

Explorează subiectele:

rating RomâniaS&P Global Ratingseconomie


Citește și:

populare
astăzi

1 Mirabela Grădinaru a căutat în Cehia soluții pentru tinerii afectați de adicții

2 Rezultate la tragerea loto de joi, 1 octombrie. Premiile puse în joc de Loteria Română

3 China stabilește un record mondial cu un roi de 116 drone submarine autonome

4 CSM reacționează la raportul SUA privind Justiția și tranșează prescripția

5 Dosarul Nordis / Laura Vicol, acuzată că a ascuns venituri de 15 milioane de lei