Tipic pentru România: Corveta nouă a Marinei renunță la rachetele americane pentru un sistem turcesc
Singura navă militară de luptă recepționată de statul român în ultimii 35 de ani nu va mai beneficia de lansatoarele verticale cu rachete americane ESSM promise inițial de conducerea Forțelor Navale. În locul unei tehnologii consacrate la nivelul NATO, decidenții militari analizează montarea unui sistem conceput în Turcia, a cărui carieră operațională pe mare se află abia la început, o mișcare ce amplifică fragmentarea logistică a flotei naționale.
Revenirea la realitate în privința înzestrării Forțelor Navale aduce o răsturnare substanțială de perspectivă: corveta ușoară 261 „Contraamiral Camil Roman”, construită în Turcia pe platforma clasei Hisar, ar urma să fie dotată cu armament de proveniență turcă în detrimentul rachetelor americane anunțate inițial. Datele obținute de la surse militare concordante relevă că Ministerul Apărării Naționale se orientează spre lansatorul vertical Midlas și rachetele Hisar-D RF, dezvoltate de producătorul Roketsan.
Pentru o achiziție urgentă care a depășit suma de 223 de milioane de euro – menită să compenseze decenii de amânări și carențe cronice pe Marea Neagră –, alegerea echipamentului nu reflectă o simplă preferință comercială, ci dictează modul în care România va putea să-și protejeze apele teritoriale pe termen lung.
Corveta Caam. Roman – 261 – din clasa Hisar / Sursă: Forțele Navale Române Promisiunea standardizării a fost abandonată
Schimbarea de curs vine în contradicție flagrantă cu declarațiile făcute în 2025 de șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait. Într-un interviu acordat la acea vreme, înaltul ofițer menționa integrarea lansatoarelor verticale echipate cu rachete americane ESSM (Evolved Sea Sparrow Missile) pe corveta Hisar. Mai mult, intenția strategică era transformarea acestui interceptor într-un standard unitar pentru întreaga flotă de suprafață, similar modului în care racheta NSM a devenit etalonul Marinei pentru lupta împotriva navelor inamice.
Corveta a sosit în România în vara anului 2026. Conform anunțului făcut de Ministerul Apărării, pachetul final de înarmare – prevăzut până la sfârșitul anului curent, cu un buget estimat la 42 de milioane de euro – include rachete navă-navă, un tun calibrul 35 mm și un sistem VLS (Vertical Launching System) cu rachete de protecție aeriană.
Graba integrării împinge MApN spre soluția Ankarei
Argumentul principal invocat în culisele armatei pentru alegerea echipamentelor turcești este reducerea termenelor de livrare. Corveta a fost livrată după conceptul „Fitted For, But Not With”, ceea ce presupune că structura permite montarea armelor, însă acestea nu au venit preinstalate. Arhitectura platformei conține deja sistemul integrat de management al luptei (CMS) Genesis Advent, proiectat de companiile din Turcia, astfel că lansatorul Midlas și rachetele Roketsan se potrivesc nativ, fără refaceri complexe de software și fără solicitarea unor autorizații îndelungate de la Washington.
Deși achiziția unui sistem Midlas este trecută sub tăcere în plan intern, detalii privind această opțiune au apărut deja într-o publicație de nișă poloneză. Contactați pentru un punct de vedere, responsabilii Forțelor Navale au precizat oficial că procedura de achiziție publică se află „în curs de inițiere”, iar atribuirea contractului va consfinți modelul exact ales. Totodată, instituția a subliniat că întreaga răspundere a montajului și integrării revine șantierului constructor, ASFAT Turcia.
Macheta corvetei 261 prezentată la BSDA, la standul ASFAT: un lansator vertical cu patru celule apare montat în zona de mijloc a navei / Sursă: HotNews Dilema numărului de celule: 4 sau 8 rachete?
Pe lângă proveniența armelor, capacitatea de foc efectivă rămâne sub semnul întrebării. Dacă machetele inițiale prezentate de marina turcă afișau un compartiment VLS cu opt celule situat la centrul navei, la expoziția militară BSDA desfășurată la București reprezentanții constructorului ASFAT au afișat o machetă a navei românești dotată cu doar patru celule de tragere Roketsan.
Specialiștii din industrie menționează că, deși teoretic celulele Midlas permit încărcarea a patru vectori într-un singur tub (configurație de tip „quadpack”), o asemenea formulă nu a fost încă probată operațional, fiind puțin probabil să fie adoptată pe loc de România. În timp ce o parte a specialiștilor indică o rezervă de doar patru rachete gata de tragere, alte surse susțin că varianta finală ar putea avea opt celule. Spre comparație, pe un spațiu echivalent ar fi putut intra lansatorul american Mk56 cu opt rachete ESSM, formulă operată cu succes de fregata mexicană ARM Benito Juárez.
Un alt aspect esențial este maturitatea tehnologiei: dacă rachetele americane ESSM sunt exploatate de peste două decenii de 15 forțe navale partenere și oferă o rază de acțiune de peste 50 de kilometri, sistemul Hisar-D RF a interceptat prima țintă aeriană reală abia pe 15 august 2025, având o distanță de angajare estimată între 25 și 40 de kilometri.
Lansator de rachete antiaeriene RIM-116 RAM / Sursă: Lars Penning / AFP / Profimedia Trei tipuri de rachete pentru nici zece vapoare
Această abordare generează un contrast puternic cu opțiunea aleasă pentru celelalte două nave de patrulare contractate prin mecanismul SAFE, pe care consorțiul Rheinmetall urmează să le construiască pe șantierul din Mangalia. Pe modelul MMPV 90, autoritățile române au selectat lansatorul antiaerian de proximitate RIM-116 RAM (RAMSYS), cu o capacitate de 21 de proiectile autoghidate în infraroșu pentru distanțe scurte, de până la 9 kilometri. Reprezentanții MApN au subliniat că un astfel de sistem dens oferă protecție optimă împotriva atacurilor de tip roi (swarm) menite să suprasolicite apărarea.
Situația devine paradoxală la scară largă: în timp ce niciuna dintre navele actuale ale Marinei Militare nu deține în prezent rachete antiaeriene, șansa istorică de a construi o capabilitate uniformă este complet ratată. Peisajul viitor arată astfel:
- Corveta cumpărată din Turcia va utiliza rachete turcești Hisar-D;
- Cele două patrulatoare de la Mangalia vor avea sisteme americano-germane RAM;
- Cele patru corvete multinaționale la care România speră prin programul european EPC ar urma să primească sisteme VL MICA sau ESSM.
În final, România riscă să se regăsească cu o flotă infimă, de mai puțin de zece nave mari de luptă, dar împovărată de trei familii distincte de rachete, trei sisteme diferite de comandă și trei lanțuri logistice separate. Stocurile de muniție nu vor putea fi transferate între nave în caz de conflict militar, personalul va trebui școlarizat separat fără posibilitatea de rotație directă a echipajelor, iar cheltuielile pentru mentenanță pe durata de serviciu riscă să se tripleze comparativ cu o flotă dotată standardizat.
Explorează subiectele:
