Viaductul de la Nădășelu, ridicat în timp record peste cimitirul din sat

Lucrările la viaductul de 1,2 kilometri din dreptul localității Nădășelu au avansat într-un ritm alert, asamblarea completă fiind realizată în puțin peste un an. Constructorii au montat toate cele 192 de grinzi prevăzute în proiect și au încheiat realizarea structurii în consolă echilibrată pe acest sector cheie al autostrăzii A3, situat la granița dintre județele Cluj și Sălaj.

O soluție inginerească impusă de alunecările de teren

Necesitatea acestei construcții a apărut după ce planurile inițiale ale autostrăzii au fost date peste cap de terenul instabil din zonă. Deși traseul trebuia inițial să ocolească Nădășelu pe malul drept al văii Nadășului, riscul de alunecări de teren a impus coborârea aliniamentului cu aproximativ 100 de metri, mai aproape de casele localnicilor. În consecință, proiectanții au recurs la o soluție spectaculoasă: un viaduct masiv care trece inclusiv peste cimitirul așezării.

Pentru a depăși dificultățile geografice, s-a optat pentru tehnica avansată a consolelor echilibrate (balanced cantilever). Reprezentanții CNAIR au explicat particularitățile acestei proceduri:

„La viaduct se folosește metoda «balanced cantilever». Fiecare grindă este turnată pe loc, segment cu segment, extinzându-se din pilon spre capete, fără sprijin provizoriu pe întreaga deschidere. Tehnica este una complexă și cere precizie.”

Până acum, o soluție tehnică similară a mai fost implementată în România la viaductul Tălmăcel de pe Autostrada Sibiu–Pitești (Secțiunea 1 Sibiu – Boița, dată în trafic în 2022). Totuși, obiectivul de la Nădășelu este de două ori mai lung decât cel din județul Sibiu (care măsura circa 600 de metri și avea 30 de metri înălțime), având o dificultate sporită din cauza instabilității versanților și a apropierii de vatra satului.

După ce în primăvara anului 2026 montajul abia demara odată cu primele grinzi și stâlpii de susținere, ritmul de execuție a accelerat considerabil. Finalizarea montării elementelor principale deschide calea etapelor următoare. Conform conducerii CNAIR, constructorii mai au de realizat suprabetonarea, așternerea hidroizolației și a straturilor rutiere, instalarea parapeților de protecție, racordul cu terasamentele și montarea elementelor de semnalizare.

Topa Mică și Nădășelu, punctele critice scoase la licitație separată

La aproximativ 10 kilometri depărtare, pe sensul spre Zalău, se află o altă lucrare de mari dimensiuni: viaductul de la Topa Mică, lung de peste doi kilometri. La fel ca la Nădășelu, și aici aliniamentul a fost modificat radical pentru a evita o zonă argiloasă instabilă, viaductul traversând pârâul Topa Mică și Drumul Național 1F spre o zonă cu stabilitate geologică.

În toamna anului 2026, pe șantierul de la Topa Mică întreaga structură fusese deja suprabetonată, în timp ce la Nădășelu se încheia montarea grinzilor și turnarea ultimelor segmente ale consolelor.

Problemele de stabilitate au impus scoaterea celor două lucrări din contractul inițial pentru lotul Nădășelu – Zimbor și relicitarea lor separată. Proiectarea și execuția acestor devieri au fost atribuite asocierii Özaltın – Ilgaz – Visio Construction Works, valoarea contractului fiind de 995 de milioane de lei (fără TVA), sumă asigurată prin Programul Transport 2021–2027.

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură s-au arătat optimiști cu privire la deschiderea traficului pe întregul tronson:

„Având în vedere că turcii de la Özaltın au pus toate grinzile la viaductul Nădășelu și au turnat și ultimul segment pe deschiderile cantilever, iar la Topa Mică tot viaductul este suprabetonat, avem încredere că în decembrie vom circula pe toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, peste 155 de kilometri.”

Calendarul Autostrăzii Transilvania: istoric și perspective

Lansat în urmă cu două decenii, proiectul Autostrăzii Transilvania a început efectiv în 2004, în baza contractului încheiat cu compania americană Bechtel. Planul inițial prevedea realizarea a peste 400 de kilometri care să conecteze Brașovul de Vama Borș prin Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Zalău și Oradea, traseul urmând să fie continuat până la București.

Planurile au fost revizuite ulterior: segmentul Brașov – Târgu Mureș a fost abandonat și substituit cu traseul autostrăzii A10 Sebeș – Turda. Primul sector dat în folosință a fost cel de 42 de kilometri dintre Turda și Gilău, inaugurat pe 1 decembrie 2009. Ulterior s-au deschis treptat și alte segmente, astfel că în prezent se poate rula fără întrerupere între Târgu Mureș și Nădășelu, pe o distanță de circa 113 kilometri.

Pe secțiunea de 167 de kilometri cuprinsă între Cluj-Napoca și Vama Borș s-au deschis mai multe tronsoane disparate: Gilău – Nădășelu, Nușfalău – Suplacu de Barcău, Biharia – Borș și, din august 2026, Zimbor – Poarta Sălajului. Deși adună în jur de 42 de kilometri, acestea nu asigură încă o legătură continuă din cauza șantierelor intercalate.

O conexiune mult mai extinsă se prefigurează pentru intervalul 2026–2027, perioadă în care este estimată darea în folosință a loturilor Nădășelu – Zimbor, Suplacu de Barcău – Chiribiș și Chiribiș – Biharia, însumând aproximativ 70 de kilometri.

Finalizarea completă a întregului traseu al autostrăzii din nord-vestul țării este preconizată cel mai devreme pentru anul 2031. Atunci ar urma să fie gata segmentele sălăjene Poarta Sălajului – Zalău și Zalău – Nușfalău (aproape 40 de kilometri), tronson pe care se află și tunelul Meseș, o lucrare subterană de circa trei kilometri, considerată cea mai dificilă provocare tehnică rămasă pe întreaga A3.

Explorează subiectele:

Autostrada Transilvania viaductul Nădășelu infrastructură rutieră

Distribuie Distribuie Comentarii