Vladimir Putin pare că își supralicitează mâna în negocierile de pace, dovedind o inflexibilitate la compromis care vine în contradicție cu ritmul pe care dorește să-l imprime SUA procesului de pace, relatează Washington Post, într-o analiză despre pariul riscant pe care și-l asumă președintele rus refuzând în continuare propunerile de pace mediate de SUA.

Summiturile cruciale pentru soarta Ucrainei, care au avut loc la Anchorage și apoi la Washington, au dat rezultate contrastante pentru președintele rus Vladimir Putin, indicând, cel puțin deocamdată, că președintele rus și-a supralicitat mâna în încercarea de a atrage SUA să se alinieze viziunii sale asupra conflictului.

SUA i-au oferit o bună oportunitate să încheie unui acord de pace. Însă Putin s-a dovedit refractar la a face compromisuri, probabil dintr-o încredere nemăsurată într-o victorie militară asupra Ucrainei. Prin această atitudine, Putin și-a asumat riscul de a pierde bunăvoința lui Trump, alegând să prelungească un război sângeros, care erodează economia Rusiei și îi periclitează poziția strategică globală.

După cele două summituri, Rusia a continuat să pună bețe în roate oricăror măsuri recomandate de SUA pentru a avansa procesul de pace – un semnal că Putin nu este dispus să se miște în același ritm ca Trump. Miercuri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat nici mai mult nici mai puțin că Moscova se așteaptă să aibă un drept de veto asupra oricăror garanții de securitate pe care Europa și SUA ar fi dispuse să le ofere Ucrainei pentru a o proteja de potențiale noi atacuri în viitor.

„Putin e conștient că în ultimele săptămâni s-a confruntat cu o criză. A simțit pericolul, alarma s-a declanșat", a declarat o sursă din interiorul Kremlinului înainte de summitul din Alaska, într-un moment în care Trump amenința Moscova cu sancțiuni dure dacă continuă să refuze să pună capăt războiului. „Dorește realmente să oprească războiul, dar trebuie să o facă într-un mod care să pară o victorie”, a adăugat aceasta.

Putin l-a convins pe Trump să renunțe la presiunea pentru o încetare a focului și să accepte preferința Rusiei pentru un acord de pace cuprinzător.

Dar summitul care a la urmat Casa Albă, cu participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a principalilor lideri europenii l-a pus pe Putin într-o situație pe care nu a anticipat-o. Scutul pe care Europa s-a arătat dispusă să-l facă în jurul Ucrainei pentru a o ajuta să-și păstreze independența și să creeze o armată puternică post-război a dat peste cap calculele președintelui rus. Astfel, summitul de la Washington a marcat un regres în ceea ce privește obiectivul îndelungat al lui Putin de a-și impune dominația asupra Ucrainei, dar și în privința eforturilor de a îndepărta SUA de Europa, scrie WP.

Putin nu se grăbește să se întâlnească cu Zelenski

Rezultatul summitului de la Washington a fost că a pus pe umerii lui Putin responsabilitatea să facă următorul pas în procesul de pace: să accepte o întâlnire cu Zelenski. Comentatorii naționaliști ruși care au avut impresia că Putin l-a convins pe Trump la summitul din Alaska să-impună un acord dezavantajos lui Zelenski au fost probabil dezamăgiți.

„Nu știu care este gândirea în interiorul Kremlinului. Dacă scopul a fost să-l manipuleze pe Trump la Anchorage, cred că nu au făcut o treabă foarte bună”, a apreciat Thomas Graham, fost director pentru Rusia în Consiliul Național de Securitate în timpul administrației George W. Bush.

De asemenea, Putin nu a reușit să-l atragă pe Trump într-o conversație mai amplă despre beneficiile cooperării economice dintre Rusia și SUA – o carte pe care spera să o folosească pentru a-l influența pe Trump să accepte viziunea Moscovei asupra conflictului, a declarat Tatiana Stanovaia, cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. „Multe nu au funcționat” pentru Rusia, a adăugat ea.

Casa Albă se așteaptă acum la un summit iminent între Putin și Zelenski, dar Rusia a trimis semnale foarte diferite, o dinamică care a marcat tiparul discuțiilor dintre Washington și Moscova, în care fiecare parte a înțeles-o de multe ori greșit pe cealaltă.

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat marți că Putin și Zelenski au arătat „dorința de a sta la masă unul cu celălalt” și că pregătirile pentru întâlnire sunt în curs de desfășurare. Dar în aceeași zi, Lavrov a minimalizat întâlnirea, declarând că „orice contact între oficiali de rang înalt ar trebui să fie pregătit în detaliu”, un argument evocat de Rusia pentru a refuza în esență să accepte o întrevedere Putin-Zelenski.

Este puțin probabil ca Putin să accepte o astfel întâlnire foarte curând, potrivit unui academician rus apropiat de diplomații ruși de rang înalt, întrucât ar conferi „o anumită legitimare a regimului politic ucrainean de către Moscova, ceea ce ar pune probleme”. Poziția rusă este că întâlnire poate avea loc numai după ce termenii unui acord au fost parafați, eventual după ce Ucraina acceptă toate condițiile Moscovei și capitulează.

Lavrov, între timp, s-a referit marți la Zelenski ca fiind un „personaj” nedemn de încredere. Putin l-a catalogat anterior pe Zelenski ilegitim și și-a descris administrația ca fiind „dependenți de droguri și neonaziști”.

Pe fondul unor asemenea opinii despre Zelenski și insistența de a aborda „cauzele profunde” ale conflictului Rusia arată că nu este pregătită să reununțe la obiectivele sale maximaliste și, în consecință, că nu este deschisă la compromisurile necesare unui acord de pace de tipul celui propus de Trump.

„Parțial, motivul pentru care Rusia nu este dispusă să se clintească reflectă faptul că Ucraina este practic balena albă a lui Putin. Asta este ceea ce vrea și nu se va opri până când nu va obține sau până când nu va fi convins că nu poate obține”, apreciază Nate Reynolds, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace și fost director pentru Rusia la Consiliul Național de Securitate.

Rusia insistă asupra condițiilor maximaliste, SUA face apel la compromis și soluționare rapidă a războiului

În plus, a spus el, Rusia pare să se chinuie să-și comunice clar mesajul către administrația Trump.

„Rușii, într-o oarecare măsură, au fost probabil surprinși de câteva lucruri. Unu, că nu pot face SUA să înțeleagă ce cer și doi, că nu pot face Statele Unite să accepte”, a spus el. „Putin și consilierii săi continuă să plece de la aceste întâlniri cu interlocutorii americani cu anumite concluzii, iar apoi reiese că de fapt nu au înțeles care sunt cererile rusești”.

Lavrov a declarat marți că Trump și echipa sa au arătat din ce în ce mai mult o „înțelegere că este necesar să eliminăm cauzele profunde”. Dar când Trump a fost întrebat cu o zi înainte despre cum interpretează aceste „cauze profunde ale crizei”, a evitat să răspundă.

Cererile Moscovei ca Ucraina să cedeze teritorii care nu au fost încă cucerite de Rusia și să fie exclusă definitiv din alte alianțe au fost respinse de înalți oficiali americani, inclusiv de vicepreședintele JD Vance în mai și de secretarul de stat Marco Rubio în ultimele zile.

Condițiile de pace ale Rusiei au fost enunțate într-un memorandum din 2 iunie și nu există niciun indiciu că le-ar fi abandonat, inclusiv diminuarea suveranității Ucrainei, reducerea drastică a armatei sale și dictarea organizațiilor internaționale la care se poate alătura.

Putin consideră că rușii și ucrainenii sunt „un singur popor”, iar Ucraina nu este o țară reală, ceea ce face dificilă încheierea oricărui acord de pace. „Adevărata suveranitate a Ucrainei este posibilă doar în parteneriat cu Rusia”, a scris el într-un eseu din 2021.

În timp ce Trump a comparat conflictul cu o luptă pentru proprietăți de primă clasă pe malul oceanului, analiștii spun că Rusia îl vede mai mult decât un conflict între două țări, ci ca o șansă de a repara pierderea umilitoare a Războiului Rece de către Uniunea Sovietică și de a reconfigura arhitectura de securitate a Europei.

„Nu există război între Rusia și Ucraina. Există un război al Occidentului globalist unit împotriva Rusiei ...Este imposibil să negociezi pacea cu Zelenski, o marionetă a regimului neocolonial”, a scris Serghei Markov, un analist pro-Kremlin. „Pacea poate fi obținută doar prin negocieri cu stăpânul acestui regim neocolonial”.

Miercuri, Lavrov a spus că orice aranjament de securitate trebuie să includă Rusia: „Discutarea problemelor de securitate fără Federația Rusă este o utopie, un drum spre nicăieri”.

Scopul lui Puti a fost să reconstruiască Rusia ca o mare putere globală, iar asta presupune subjugarea Ucrainei.

„Ideea că vei obține un acord de pace cuprinzător în curând – este iluzorie. Problemele sunt mult prea complexe”, a spus Graham.

Între timp, Rusia este încrezătoare că va câștiga pe câmpul de luptă și nu are nevoie de un proces de pace, apreciază Reynolds, o poziție care nu este probabil să o facă dragă administrației americane care speră la o victorie în politica externă.

„Practic au două teorii”, a spus el. „Unul este că Occidentul renunță și pleacă. Iar celălalt este că centrul politic de la Kiev se prăbușește sub presiune. Dar niciunul dintre aceste lucruri nu este pe deplin sub controlul Rusiei”.