Rusia devine prima țară care în care s-a lansat un program dedicat studierii ideologiei liderului chinez Xi Jinping, care ține sub un control feroce societatea civilă, relatează POLITICO.

Putin și Xi la un summit în Uzbekistan FOTO EPA-EFE

Laboratorul de cercetare a „Gândirii lui Xi Jinping” a fost înființat la un institut important de studii chineze din Moscova, cu scopul declarat oficial de a studia ideile liderului de la Beijing privind economia, politica externă și internă, politica socială, cultura, arta și ideologia.

Cercetătorii din cadrul laboratorului intenționează să publice în 2025 o serie de studii științifice pentru a familiariza cititorii și autoritățile din Rusia cu ideile lui Xi și semnificația acestora pentru dezvoltarea relațiilor dintre Moscova și Beijing, notează POLITICO.

„Suntem foarte conștienți că ideile lui Xi Jinping determină astăzi politica Chinei în multe domenii”, a declarat Kirill Babaev, directorul Institutului Chinei și Asiei Moderne din cadrul Academiei Ruse de Științe, citat de agenția de presă China Nouă.

„Trebuie să cunoaștem și să analizăm foarte bine ideile lui Xi Jinping, pentru că astăzi China este principalul nostru partener strategic, principalul nostru partener economic. Prin urmare, pentru a construi relații cât mai eficiente, guvernul nostru trebuie să înțeleagă bine care este baza ideologică pentru dezvoltarea Chinei de astăzi”, a adăugat el, respectând practic discursul oficial.

Ori, oficial, Rusia și China afișează relații de prietenie. Însă numeroși analiști de politică externă observă că această relație este conjucturală, iar fricțiunile latente - Balcani, Siberia, regiunea arctică, chiar visul dominației globale - dintre cele două părți vor ieși în mod inevitabil la iveală.

Xi Jinping nu a condamnat războiul lansat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei, dar l-a atenționat pe liderul de la Kremlin să nu recurgă la arme nucleare. În același timp,Xi l-a vizitat pe Putin pentru a-și arăta „susținerea” și pentru a parafa noi acorduri economice. Însă susținerea afișată de liderul chinez față de omologul său rus este interpretată de experți ca o modalitate al celui dintâi de a sugera că deține controlul.

Corneliu Bjola, profesor de diplomație la Universitatea Oxford, remarcă într-un interviu acordat pentru „Adevărul” faptul că Rusia se transformă pe zi ce trece într-un satelit al Chinei, un fel de stat vasal.

În pofida „parteneriatului fără limite” anunțat de cele două părți, China lui Xi dă semne că mizează pe exploatarea resurselor și a slăbiciunilor Rusiei lui Putin pentru a-și continua dezvoltarea economică și pentru a-și crește influența geopolitică în scopul înlocuirii Occidentului în prim-planul scenei internaționale.

De altfel, în timp ce se declara „prietenul” lui Putin, Xi le trimitea de la Moscova telegrame liderilor din Asia Centrală - o regiune dominată mult timp de Moscova - pentru a-i invita la primul summit cu China. Totuși, eforturile lui Xi în privința Asiei Centrale provoacă temeri și opoziție în rândul unor popoare din regiune, în special în Kîrgîzstan și Kazahstan, unde mulți denunță acapararea terenurilor de către chinezi, creșterea datoriilor față de Beijing și represiunea aplicată de Partidul Comunist Chinez împotriva musulmanilor uiguri din Xinjiang.

În China, „Gândirea lui Xi Jinping” a devenit ideologia de bază a partidului unic aflat la putere. Xi Jinping, în vârstă de 70 de ani, tocmai și-a asigurat al treilea mandat la președinția Chinei și posibilitatea de a conduce pe viață.