Un acord de pace care ar impune Kievului să accepte un schimb de teritorii cu Rusia nu ar fi doar o decizie profund nepopulară, ci ar fi totodată ilegală conform constituției țării, relatează AP.

Este motivul pentru care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric orice acord cu Moscova care ar presupune o cedare de teritorii, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că o astfel de concesie ar fi benefică pentru ambele tabere, înainte de întâlnirea sa de vineri cu președintele rus Vladimir Putin în Alaska.

Zelenski a declarat în weekend că Kievul „nu va oferi Rusiei nicio recompensă pentru ceea ce a făcut” și că „ucrainenii nu își vor ceda pământul ocupantului”. Remarcile sale au venit după ce Trump a declarat că un acord de pace ar implica cel mai probabil schimbul de teritorii între părți, „în beneficiul ambelor.

În ceea ce îl privește pe Zelenski, un astfel de acord ar fi un dezastru pentru președinția sa și ar suscita proteste publice după mai bine de trei ani de conflict sângeros și sacrificii din partea ucrainenilor. Mai mult, el nici nu are autoritatea de a-l aproba, ținând cont de faptul că modificarea frontierelor contravine constituției țării.

Deocamdată, înghețarea liniei frontului pare a fi un rezultat pe care poporul ucrainean ar fi dispus să-l accepte.

O analiză arată provocările serioase ale unei astfel de propuneri

Rusia ocupă aproximativ o cincime din Ucraina

Rusia ocupă aproximativ o cincime din Ucraina, din nord-est până la Peninsula Crimeea, care a fost anexată ilegal în 2014.

Linia frontului este vastă și traversează șase regiuni — frontul activ se întinde pe cel puțin 1.000 de kilometri — măsurat însă de-a lungul graniței cu Rusia, ajunge până la 2.300 de kilometri.

Rusia controlează aproape toată regiunea Lugansk și aproape două treimi din regiunea Donețk, cele două alcătuind Donbasul, miezul industrial strategic a Ucrainei. Rusia râvnește de mai bine de 10 de ani la această zonă, pe care de altfel a anexat-o ilegal în primul an al invaziei la scară largă, chiar dacă o bună parte din aceasta se afla încă sub control ucrainean la acea vreme.

Totodată, Rusia controlează parțial mai mult de jumătate din regiunea Herson, aceasta fiind vitală pentru menținerea fluxurilor logistice de aprovizionare provenind din coridorul terestru al Crimeei vecine, precum și porțiuni din regiunea Zaporijie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, acaparată de Rusia.

Forțele rusești dețin, de asemenea, buzunare teritoriale în regiunile Harkov și Sumî în nord-estul Ucrainei, mult mai puțin valoroase din punct de vedere strategic pentru Moscova. Apoi, trupele rusești câștigă teren în regiunea Dnipropetrovsk. Acestea ar putea fi teritoriile pe care Moscova să fie dispusă să le schimbe pentru zone pe care le consideră mai importante în Donețk, unde armata rusă și-a concentrat cea mai mare parte a eforturilor.

„Vor avea loc niște schimburi de teritorii Știu asta de la Rusia și prin conversațiile cu toată lumea. Spre binele Ucrainei. Lucruri bune, nu lucruri rele. De asemenea, și unele lucruri rele pentru ambele părți”, a declarat Trump luni.

De partea cealaltă, forțele ucrainene sunt încă active în regiunea Kursk din Rusia, dar dețin teritorii neînsemnate acolo, nepermițând să fie folosite drept o monedă de schimb puternică, așa cum socotiseră probabil liderii Kievului atunci când au lansat incursiunea transfrontalieră îndrăzneață anul trecut. Așadar, un schimb de teritorii controlate de Ucraina în Rusia, oricât de modeste, va fi probabil singura opțiune acceptabilă pentru Kiev într-un scenariu presupunând schimb de teritorii.

Cedarea de teritorii este asociată cu riscul unei noi invazii

O cedare de teritorii ar veni în primul rând la pachet cu plecarea locuitorilor care nu ar dori să trăiască sub dominația rusă, după ani de suferințe și război.

Din punct de vedere militar, abandonarea regiunii Donețk în special ar facilita considerabil capacitatea Rusiei de a invada din nou Ucraina, apreciază analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului.

În sens mai larg, un astfel de acord obligă practic Ucraina să renunțe la „centura sa de fortărețe”, principala linie defensivă din Donețk din 2014, „fără nicio garanție că luptele nu vor fi reluate”, a evaluat ISW într-un raport recent.

Linia defensivă din această regiune a frânat eforturile Rusiei de a cuceri regiunea și continuă să fie o barieră pentru încercările Rusiei de a cuceri restul de teritorii, multe din ele orașe importante, a declarat ISW.

În orice caz, Constituția Ucrainei reprezintă o provocare majoră pentru orice acord care ar presupune un schimb de teritorii, întrucât necesită organizarea unui referendum la nivel național pentru a aproba modificările granițelor teritoriale ale țării, a declarat Ihor Reiterovici, profesor de științe politice la Universitatea Națională Taras Șevcenko din Kiev.

„Modificările legate de integritatea teritorială pot fi făcute doar prin decizia poporului — președintele, cabinetul de miniștri sau parlamentul nu pot schimba această decizie”, a spus el. „În constituție este scris că numai prin referendum pot fi făcute modificări ale teritoriului Ucrainei.”

Dacă în cursul negocierilor Zelenski va fi de acord să schimbe teritorii cu Rusia, „în același minut va deveni un infractor, deoarece s-ar dezice de la legea principală care guvernează Ucraina”, a explicat el.

În acest sens, Trump a spus s-a simțit „oarecum deranjat” de afirmația lui Zelenski din weekend, conform căreia are nevoie de aprobarea constituțională pentru a ceda Rusiei teritoriul pe care aceasta l-a cucerit în invazia sa neprovocată.

„Adică, are aprobarea să intre într-un război și să-i omoare pe toți, dar are nevoie de aprobare pentru a face un schimb de teritorii?”, s-a arătat consternat Trump, dând de înțeles că fără un schimb de teritorii nu ar fi posibil un acord de pace.

În plus, Zelenski încearcă acum să recâștige încrederea populației, care a fost profund afectată, deși a revenit asupra unei legi care ar fi diminuat independența organismelor anticorupție din Ucraina. Această acțiune a reprezentat o linie roșie pentru acei cetățeni pentru care protejarea instituțiilor țării nu este negociabilă și care sunt suspicioși față de anumiți membri ai cercului apropiat al lui Zelenski.

Înghețarea conflictului, un rău mai mic pentru Ucraina

Analiști precum Reiterovici consideră că o propunere precum schimbul de teritorii este doar o distragere a atenției de la obiectivele reale. Astfel, înghețarea conflictului de-a lungul liniei actuale a frontului este singura soluție pe care ucrainenii ar fi dispuși să o accepte, a spus el, citând sondaje recente.

Această opțiune ar oferi, de asemenea, ambelor tabere timpul necesar pentru a-și consolida forța de luptă și a-și dezvolta industriile interne de armament. Ucraina are nevoie de garanții solide de securitate din partea partenerilor săi occidentali pentru a descuraja viitoarele agresiuni rusești, pe care Kievul le consideră inevitabile.

Totuși, și înghețarea conflictului ar fi o perspectivă dificil de acceptat pentru ucraineni.

Date fiind anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și ocuparea parțială a Luhanskului și Donețkului după aceea, ar presupune o acceptare dureroasă a faptului că armata ucraineană nu este capabilă să recucerească militar teritoriile pierdute. Kievul și-a recunoscut incapacitatea de a recuceri aceste teritorii, dar a refuzat să le recunoască oficial ca fiind rusești. Or, se poate presupune un scenariu similar și cu privire la noile regiuni cucerite de forțele rusești.

În plus, nu este o soluție viabilă pe termen lung.

„Este opțiunea răului cel mai mic pentru toată lumea și nu va genera proteste sau mitinguri pe străzi”, a spus expertul ucrainean.

Volodimir Zelenski: Ucraina nu va renunța la Donbas

Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu poate accepta o propunere a Rusiei de a ceda teritoriu suplimentar în schimbul unei încetări a focului, întrucât Moscova l-ar folosi ca rampă de lansare pentru un viitor război.

Totodată, și-a exprimat speranța că liderul american nu va sprijini acest plan al Moscovei și va acționa ca un mediator onest la întâlnirea cu Vladimir Putin, programată vineri, în Alaska.

Marți, liderul ucrainean a respins ferm ideea ca Ucraina să cedeze Rusiei porțiuni neocupate din regiunea Donbas în schimbul unui armistițiu.

„Nu vom părăsi niciodată Donbasul”, a declarat Zelenski reporterilor marți.

„Toată lumea uită prima parte a filmului”, a adăugat el, referindu-se la preluarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Zelenski a mai spus că a discutat cu președintele american și trimisul special Steve Witkoff despre pașii pe care Rusia este pregătită să îi facă pentru a pune capăt războiului.

„Witkoff a spus că ar trebui să existe concesii teritoriale de ambele părți. Și că, cel mai probabil, Putin vrea să ne retragem din Donbas. Cu alte cuvinte, nu părea că America ar fi vrut să ne retragem”, a spus liderul ucrainean.

„Am spus că nu sunt pregătit să discut despre teritoriile Ucrainei, deoarece aceasta este exclusiv o chestiune care ține de Constituția noastră”, a explicat el.

În plus, convingerea Ucrainei este că Donbasul nu ar fi decât o rampă de lansare pentru o nouă ofensivă a Rusiei.

„Dacă astăzi părăsim Donbasul, dacă ne retragem din fortificațiile noastre, din reliefurile noastre, din înălțimile pe care le controlăm, vom deschide în mod clar un cap de pod pentru pregătirea unei ofensive a rușilor. În câțiva ani, Putin va avea o cale deschisă atât către regiunea Zaporijie, cât și către Dnipro. Și nu numai atât. Și către Harkov”, a adăugat el, potrivit PoliticoEU.