Pretențiile liderului de la Kremlin față de estul Ucrainei nu sunt nici recente, nici întâmplătoare. Într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel, analistul Andreas Umland, explică de ce Donbasul rămâne una dintre cele mai importante mize ale războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit Washington Post, Vladimir Putin i-ar fi cerut direct lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică recentă, ca Ucraina să renunțe complet la regiunea Donețk – condiție, susține liderul rus, pentru „încheierea războiului”.

Este, desigur, o solicitare fără acoperire în dreptul internațional, dar care indică limpede că obiectivele Moscovei nu s-au schimbat din 2014 încoace.

O ofensivă fără sfârșit

De mai bine de un deceniu, Rusia încearcă – fără succes deplin – să cucerească întregul bazin carbonifer al Donbasului, zonă formată din regiunile Donețk și Luhansk. Dacă în Lugansk trupele ruse au reușit să avanseze substanțial, în Donețk situația e complet diferită.

Liniile de apărare ucrainene sunt solide, fortificate în timp, iar avansul rusesc e blocat din februarie 2022. Cu toate acestea, Putin insistă să obțină controlul total al regiunii. De ce?

Constituția Rusiei și „umilința personală”

După modificările constituționale din 2022, Kremlinul a inclus regiunea Donețk – în mod evident ilegal – în componența Federației Ruse. Astfel, Putin, în calitatea sa de „garant” al Constituției, este obligat să „asigure” controlul asupra acestui teritoriu, chiar dacă în realitate Moscova nu deține decât o parte din el.

Dar dincolo de justificările legale, e vorba și de o chestiune simbolică – ba chiar personală. După mai bine de 11 ani de război, faptul că Rusia nu a reușit să preia complet controlul unei regiuni de graniță e perceput la Kremlin ca o umilință. Iar pentru un lider autocrat, care își fundamentează legitimitatea pe forță și control, această „pată” trebuie ștearsă cu orice preț, spune analistul de la Centrul de Studii Est-Europene din Stockholm, din cadrul Institutului Suedez pentru Afaceri Internaționale din Stockholm, și profesor asociat la Departamentul de Științe Politice al Academiei Kiev-Mohila.

Donbasul, poartă spre inima Ucrainei

Regiunea de est controlată de Kiev este nu doar strategic fortificată, ci și crucială din punct de vedere militar. Căderea acestor poziții ar deschide Rusiei calea către interiorul Ucrainei – poate chiar către capitala Kiev, obiectiv pe care Putin nu l-a abandonat.

De asemenea, Donbasul este bogat în resurse naturale, iar dominația asupra acestei zone ar oferi Moscovei un avantaj logistic și economic major.

Tactici de negociere, mize geopolitice

Putin știe foarte bine că Ucraina nu va ceda voluntar niciun petic de teritoriu. Cu toate acestea, strategia lui e una mai subtilă: dacă îl poate determina pe Trump – sau orice alt lider occidental – să pună presiune pe Zelenski pentru concesii teritoriale, atunci Rusia câștigă.

Dacă Zelenski refuză, apare ca obstacol în calea păcii. Dacă acceptă, deschide frontul unui posibil conflict intern, poate chiar război civil – un scenariu pe care Moscova îl urmărește încă din 2014.

De ce nu cere și mai mult?

Putin pare să fi renunțat – temporar – la cererile maximaliste formulate în vară, la summitul din Alaska. Acum, se mulțumește (formal) cu Donbasul, dar nu pentru că obiectivele lui s-au schimbat, ci pentru că vrea să obțină cât mai mult cu costuri cât mai mici.

O eventuală retragere ucraineană din Donețk ar echivala cu o victorie strategică rusească. Mai grav, ar demoraliza armata ucraineană și ar adânci falia dintre conducerea politică și militarii de pe front.

„Centura fortificată” din est

În cei 11 ani de război, Ucraina a transformat zona controlată din Donețk într-o adevărată „centură de fortărețe”: tranșee, buncăre, baze logistice, linii de aprovizionare. Armata ucraineană știe fiecare colț al acestui teren și l-a pregătit ca pe o ultimă redută.

Pentru soldații ruși, Donbasul a devenit un adevărat cimitir. Așa că Putin caută acum să rezolve problema nu cu armele, ci la masa negocierilor – dacă va putea manipula condițiile în favoarea sa.

Donbasul nu e doar o regiune de frontieră. Este locul unde se joacă viitorul Ucrainei, dar și credibilitatea unui regim care, în ciuda eșecurilor repetate, nu dă niciun semn că ar renunța la ambițiile imperiale.