De citit... / Apocalipsa informatică a început, avertizează un economist laureat Nobel
Internetul deschis, așa cum îl cunoaștem și îl utilizăm zilnic, ar putea deveni complet inutilizabil în doar câteva luni din cauza atacurilor cibernetice asistate de inteligența artificială. Avertismentul sumbru vine de la economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel în 2008, care atrage atenția că acest proces distructiv a început deja să paralizeze instituții la nivel global.
Inteligența Artificială schimbă Internetul Foto: Shutterstock
Până de curând, dezbaterile din jurul inteligenței artificiale (AI) s-au concentrat pe riscuri economice sau existențiale. Printre pericolele intens discutate se numără diminuarea rolului forței de muncă — fenomen ce riscă să concentreze puterea și bogăția în mâinile unei oligarhii — și direcționarea masivă a capitalului către centre de date care generează foarte puține locuri de muncă, privând alte sectoare economice de investiții.
De asemenea, planează temerea că actualul entuziasm din jurul AI nu este decât o bulă speculativă uriașă, a cărei spargere ar putea arunca economia americană într-o nouă capcană a lichidității. La toate acestea se adaugă și avertismentele companiei Anthropic privind potențialul tehnologiei de a duce la extincția speciei umane, o perspectivă care, în mod ironic, pare să fie folosită ca argument pentru a atrage investitori în oferta publică inițială a firmei.
Cu toate acestea, economistul Paul Krugman recunoaște că, până săptămâna trecută, nu a purtat suficiente discuții cu experții în tehnologie pentru a realiza o amenințare mult mai apropiată: colapsul internetului în doar câteva luni, nu într-un viitor îndepărtat.
„Momentul Wuhan al internetului” și vulnerabilitățile ascunse
Semnalele că acest scenariu se materializează au apărut deja. Miercuri, 28 octombrie, agenția Reuters a raportat că numeroase platforme guvernamentale din Europa și din alte colțuri ale lumii au devenit inaccesibile. Administratorii au decis să oprească temporar site-urile ca măsură de precauție, după ce companiile de tehnologie au semnalat că hackerii începuseră deja să exploateze breșe critice de securitate recent descoperite.
Problema a pornit de la PHP, un limbaj de programare extrem de răspândit, creat la începutul anilor 1990, într-o eră în care metodele actuale de piraterie informatică nu existau. Cu ajutorul inteligenței artificiale, au fost identificate mai multe vulnerabilități care zăceau nedescoperite de ani de zile în acest limbaj. Dezvoltatorii PHP au lansat imediat actualizări de urgență și au cerut utilizatorilor să își securizeze sistemele.
Deși nu se declară un expert în IT, Krugman explică mecanismul din spatele acestei crize: paginile web se bazează pe straturi multiple de coduri complexe și adesea învechite, ceea ce face ca erorile de securitate să fie inevitabile. Spre deosebire de un hacker uman, care nu dispune de răbdarea, atenția sau timpul necesar pentru a verifica linie cu linie coduri vechi de decenii, modelele AI pot scana și identifica aceste fisuri fără nicio limitare.
Paradoxal, însăși publicarea pachetelor de remediere a generat un nou pericol. Imediat ce o actualizare de securitate devine publică, instrumentele AI pot analiza modificările aduse codului pentru a deduce rapid care a fost vulnerabilitatea inițială. Astfel, organizațiile care nu apucă să instaleze actualizările instantaneu devin ținte sigure.
Costin Raiu, cofondator al firmei de cercetare în securitate cibernetică și răspuns la incidente TLP, a catalogat această dinamică drept o „cursă pentru exploatarea vulnerabilităților”, avertizând că pasul următor ar putea fi compromiterea în masă a serverelor neprotejate. La rândul său, Zvi Mowshowitz a botezat acest val de atacuri asistate de AI cu termenul „The Hackening”.
La doar două zile după incidentele inițiale, Reuters nota că avansul AI continuă să scoată la iveală tot mai multe breșe software, amenințând cu noi blocaje globale. Șapte experți în securitate cibernetică intervievați de agenție au tras un semnal de alarmă asupra dimensiunii fenomenului, unul dintre ei estimând că am putea intra într-o eră de câțiva ani în care, săptămânal, vom avea senzația că „se prăbușește cerul”.
Analistul Azeem Azhar, autorul publicației Exponential View de pe Substack și una dintre sursele urmărite atent de Krugman în domeniul AI, a comparat evenimentele recente cu „momentul Wuhan al internetului” — o paralelă directă cu apariția virusului care a declanșat pandemia de Covid-19, provocând milioane de decese și o contracție severă a economiei globale.
Mai mult, Azhar subliniază că filtrele de siguranță implementate în modelele AI pentru a bloca acțiunile distructive sunt mult mai fragile decât se crede. Aceste restricții pot fi ocolite relativ simplu prin alterarea unor instrucțiuni-cheie, o tehnică denumită în industrie „abliteration”.
Reîntoarcerea la „grădinile înconjurate de ziduri” și prețul economic
În fața acestei amenințări, cum se poate proteja societatea? Azhar exclude ideea unei reveniri la mașini de scris, hârtie copiativă și dosare fizice, și nici nu crede că vom fi forțați să abandonăm complet internetul în favoarea unor rețele strict locale, deconectate de la mediul online.
Soluția prefigurată de analist constă în crearea unor spații digitale parțial închise, similare cu rețeaua AOL din perioada sa de început sau cu sistemul SABRE, folosit de agențiile de turism pentru rezervările de zboruri. În aceste ecosisteme — numite adesea „grădini înconjurate de ziduri”, dar pe care Krugman le compară mai degrabă cu niște cartiere rezidențiale păzite — accesul din exterior ar fi extrem de dificil, deși nu imposibil. O astfel de arhitectură digitală, bazată pe verificări riguroase și restricții, ar putea limita expunerea la atacurile generate de AI.
Însă această securitate vine cu o notă de plată usturătoare. Estimările generale arată că internetul deschis a adus un plus de aproximativ 10% la produsul intern brut. Tranziția către rețele cu acces controlat ar însemna pierderea unei părți din acest câștig pe termen lung. Adevăratul șoc s-ar produce însă pe termen scurt, deoarece întreaga economie modernă este dependentă de un internet deschis.
Pentru a ilustra blocajul, Krugman propune un exercițiu de imaginație: ce s-ar întâmpla dacă, pentru achiziționarea unui bilet de avion, am fi obligați din nou să mergem fizic la o agenție de turism conectată securizat la sistemul SABRE? Deși economistul își amintește că acel sistem din trecut nu era îngrozitor, infrastructura fizică — birourile și agențiile — a dispărut între timp și nu poate fi recreată peste noapte. Aceeași vulnerabilitate se aplică în aproape toate ramurile economiei.
Pericolul nu mai este unul teoretic, proiectat într-un viitor îndepărtat, ci se desfășoară chiar acum. Dacă până recent susținătorii entuziaști ai inteligenței artificiale promiteau că această tehnologie va genera creșteri economice anuale miraculoase, dar nerealiste, de 10% sau chiar 15%, realitatea se dovedește a fi opusă. Concluzia lui Azhar este că, în anii următori, AI riscă să ne sărăcească, înarmând infractorii cibernetici cu instrumente redutabile și forțând societatea să se adapteze în regim de urgență unor amenințări pentru care nu este deloc pregătită.
Explorează subiectele:
