În vara lui 2016, după ce a fost prins cu 124 km/h pe un drum naţional, şi apoi urmărit în trafic, Anastasiu a contestat amenda, reclamând în instanţă, printre altele, că poliţistul „i-a solicitat să oprească într-un loc nu foarte sigur şi destul de incomod pentru trafic”.

Urmărit de maşina poliţiei, cu sirenă şi girofar, pe o distanţă de 3 km

O amendă primită în trafic e aproape un fapt banal. Iar contestarea contravenţiei e, indiscutabil, un drept. Însă argumentele invocate în sala de judecată de fostul vicepremier Anastasiu în 2017, atunci când instanţele i-au respins acţiunea, seamănă izbitor cu pledoaria prin care el a încercat acum să se exonereze de orice vină, în scandalul public al „şpăgii pentru supravieţuire”, pe care a recunoscut că a dat-o timp de 8 ani. Iar această atitudine dezvăluie modul în care el se raportează la regulile stabilite prin lege, dar şi la autorităţile care sancţionează abaterile de la aceste norme.

Pe 15 august 2016, la ora 18.04, în timp ce se afla la volanul unui Opel pe DN 22A, drum ce leagă localităţile Tulcea şi Hârşova, Dragoş Anastasiu a fost înregistrat de aparatul radar cu o viteză de 124 km/h. Pe acel tronson de drum, limita de viteză era de 90 km/h.

Agenţii dintr-o autospecială de poliţie i-au cerut, prin semnale acustice şi luminoase, să oprească, însă fostul vicepremier şi-a continuat drumul, fiind necesară urmărirea sa în trafic, de la „km 8 şi până la km 11”, se precizează în procesul-verbal de contravenție.

Când, în sfârşit, a fost oprit, Dragoş Anastasiu a spus că n-are la el documentele autovehiculului. Pentru toate aceste abateri, a primit o amendă contravenţională de 750 de lei şi, respectiv, 500 de lei, un avertisment, plus suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.

Două săptămâni mai târziu, Anastasiu a depus o plângere la Judecătoria Tulcea, solicitând anularea procesului-verbal de contravenţie, exonerarea de la plata amenzii şi revocarea măsurii suspendării permisului de conducere. În motivarea plângerii, el susţinea că „aspectele consemnate în procesul-verbal contestat nu corespund realităţii”.

Versiunea lui Anastasiu: „Am crezut că se deplasează la un eveniment rutier”

În plângerea depusă în instanţă, fostul vicepremier a povestit că în acea zi, la ora 18.10, în timp ce conducea autoturismul pe DN 22A, în coloană de maşini, a observat că din sens opus venea o autospecială a poliţiei, cu semnale luminoase pornite.

„Crezând că se deplasează la un eveniment rutier, am urmărit în oglinda retrovizoare autoturismul poliţiei, încercând să intuiesc urgenţa deplasării”, spunea Anastasiu. „Având în vedere că maşina poliţiei şi-a continuat traseul pe sens opus, ieşind din raza mea vizuală, am presupus că ea se deplasa cu un alt scop şi nu urmărea atenţionarea vreunuia dintre conducătorii din coloana în care mă aflam, deşi în spatele meu se afla un alt participant la trafic care efectua o depăşire periculoasă”, şi-a amintit fostul vicepremier.

El a mai susţinut în plângere că „în niciun moment, organele de poliţie nu au făcut un gest direct spre mine, nebalansând bastonul sau printr-un alt mod stabilit de lege. După aproximativ 4 km, timp în care am rulat cu aceeaşi viteză, am sesizat în spatele meu un autoturism de poliţie, dar cu semnalele luminoase active, moment în care am oprit pe marginea drumului, neavând însă certitudinea cu privire la ce conduită trebuie să adopt, având în vedere faptul că agenţii de poliţie nu şi-au manifestat, în mod direct şi corect, intenţia de mă opri”.

Ce s-a văzut pe înregistrarea video pe care Poliţia a adus-o ca probă

Anastasiu a mai susţinut şi că este cu neputinţă ca autoturismul condus de el „să fi avut, în acel segment de drum, viteza menţionată de agentul constatator”.

Dar IPJ Tulcea, care avea calitatea în intimat în acest proces, a depus la dosar o înregistrare video, iar judecătorul care a vizionat-o a notat, în motivarea deciziei sale, că pe filmare „se poate observa, în mod evident şi fără echivoc, la timpul 18:04:11, cum autoturismul condus de petent, marca Opel (…), a fost surprins de aparatul radar circulând cu o viteză de 124 km/h, imaginile video fiind concludente în acest sens”.

Mai mult, judecătorul spune şi că, din analiza înregistrării video „se constată că petentul nu a oprit la semnalele acustice şi luminoase ale autospecialei de poliţie, fiind necesară urmărirea acestuia pe o distanţă de 3 km”.

Prin urmare, Judecătoria Tulcea a respins plângerea contravenţională formulată de Anastasiu. Însă acesta a atacat-o cu apel.

După ce a fost oprit, i-a spus poliţistului că „pot periclita vieţi omeneşti”

La Tribunalul Tulcea, Dragoş Anastasiu a fost prezent în sala de judecată şi a cerut instanţei să-i dea cuvântul. A început spunând că a venit la acel termen „pentru a transmite partea umană a acestei chestiuni, întrucât, fiind prezent la acel moment, am fost foarte intrigat de modul în care un organ al statului tratează un cetăţean”.

În consemnarea şedinţei publice, aflată la dosar, se arată că fostul vicepremier a precizat în faţa instanţei că maşină de poliţie avea semnale luminoase, „însă poliţistul nu a scos mână pe geam şi nimeni nu şi-ar fi putut da seama că trebuie să oprească”.

El a adăugat că „nu a văzut când maşina poliţiei a întors, iar la momentul la care l-a ajuns din urmă, i-a solicitat să oprească într-un loc nu foarte sigur şi destul de incomod pentru trafic”. Iar în opinia lui, „în lipsa unui loc sigur în care să se poată opri maşina, poliţia ar putea să trimită ulterior un proces-verbal”.

A mai precizat că „nu are nici un motiv să fugă de Poliţia Română, că nu a fugit niciodată şi nici nu o va face”, iar „la momentul la care a fost oprit, i-a spus agentului constatator că au oprit într-un loc în care incomodează traficul şi pot periclita vieţi omeneşti, însă aceasta i-a replicat că Poliția Română are dreptul să oprească unde consideră de cuviinţă”.

Cu alte cuvinte, în viziunea lui Anastasiu, doar poliţistul de la Rutieră e cel care a greşit flagrant. Numai că cei doi judecători de la Tribunalul Tulcea, vizionând, la rându-le, înregistrarea video din dosar, au constatat că „autospeciala de poliţie a circulat timp de aproximativ 3 km în urma autovehiculului apelantului, cu semnalele luminoase şi acustice în funcţiune, înainte ca acesta să oprească”. Iar în octombrie 2017, plângerea lui Anastasiu a fost respinsă, definitiv, şi el a rămas cu sancţiunea primită.

Prins din nou pe acelaşi drum, în ajun de Revelion, cu 143 km/h

Pe 31 decembrie 2019, la ora 9.40, Dragoş Anastasiu a fost prins din nou de un echipaj de la Rutieră, având viteză mare. Era la volanul unui BMW, pe acelaşi drum ce leagă Tulcea de Hârşova. De data aceasta, radarul l-a luat cu 143 km/h (viteza maximă admisă fiind de 90 km/h), iar fostul vicepremier a fost sancţionat cu suspendarea permisului de conducere şi o amendă de 1.350 de lei.

El a mers din nou în instanţă şi a cerut să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie, pentru că agentul de poliţie ar fi refuzat să i-l înmâneze, „pretinzând că este suficient să-l citească și să i-l prezinte de la distanţă”.

Din nou, IPJ Tulcea a depus la dosar un CD cu filmarea acelui eveniment, iar instanţa, după ce l-a vizionat, a decis că „fapta contravenţională a fost constatată cu respectarea tuturor cerinţelor legale şi a fost dovedită cu înregistrarea video, din care reiese cu claritate că situaţia de fapt este cea descrisă în procesul-verbal”.

Iar în decembrie 2020, Judecătoria Tulcea a respins, ca neîntemeiată, plângerea lui Anastasiu. Decizia rămas definitivă atunci, prin neapelare.