De citit, Securitatea n-a murit!

De citit, Securitatea n-a murit!

În ultimii 30 de ani, preocuparea principală a oricărui partid care a ajuns la putere a fost să obțină informații compromițătoare despre adversari. Un izvor nesecat de astfel de informații a fost arhiva Securității, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe SpotMedia.ro.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității se înființează în anul 1999, la zece ani de la Revoluție, timp în care mii de dosare au fost distruse. 

Cazul Berevoiești din 1990, atunci când zeci de saci cu dosare ale Securității sunt descoperiți într-o râpă din comună, reprezintă momentul în care opinia publică află despre operațiunile de distrugere a arhivelor. Conform unor participanți la Revoluție, aceste operațiuni au început imediat după prăbușirea regimului, în decembrie 1989.

CNSAS a fost și este o instituție controlată politic, numirile se fac la propunerea Parlamentului. De-a lungul anilor, atât cei care au dorit să-și studieze propriul dosar, dar și cercetătorii care au lucrat acolo au făcut publice documente și nume de persoane care au colaborat cu Securitatea.

În data de 12 martie 1990 este dată publicității “Proclamația de la Timișoara”, cel mai important document al Revoluției. Aici se precizează că mișcarea populară începută în data de 16 decembrie 1989, care a dus la prăbușirea regimului Ceaușescu, a fost una anticomunistă. 

Ion Iliescu, liderul impus în 1989 de Frontul Salvării Naționale, a făcut tot posibilul să transforme mișcarea populară într-una orientată exclusiv împotriva dictaturii Ceaușescu și nu a comunismului, salvând astfel exponenții represiunii vechiului regim. 

Proclamația a fost semnată și susținută de mii de cetățeni, de personalități publice, de organizații civice, sindicate și partide politice. La punctul 8 al proclamației se cerea declanșarea unui proces de lustrație pentru ca activiștii comuniști, nomenclaturiștii și colaboratorii Securității să nu aibă dreptul să ocupe funcții publice o anumită perioadă de timp. Proclamația n-a fost transformată în lege de nicio formațiune politică ajunsă la putere, iar în România nu a existat nicio formă de lustrație după prăbușirea comunismului.

“…propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la sta­bilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesa­ră. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să in­terzică foștilor activiști comuniști, candidatura la funcția de președinte al țării”, se arată la punctul 8 al proclamației.

Din cauza marginalizării acestei proclamații și, mai ales, a respingerii “punctului 8”, pe parcursul celor 30 de ani, informațiile din Dosarele Securității au fost folosite intens în scopuri politice.

Opinia publică nu a avut niciodată un acces real la secretele poliției politice comuniste. Informațiile au fost fragmentare și, în general, lăsate să vadă lumina zilei pentru a avantaja un centru de putere sau altul în lupta pentru controlul politic.

În contextul creat de informația conform căreia CNSAS a trimis la Curtea de Apel București dosarul de colaborare cu Securitatea a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, urmând un proces în care judecătorii vor lua o decizie, prezentăm 7 cazuri de personalități influente acuzate că au colaborat cu regimul comunist.

1. Mona Muscă este cel mai cunoscut și mai dramatic caz de încetare a carierei politice după dezvăluirea că a fost colaborator al Securității. Acest lucru s-a întâmplaT în anul 2007, pe când era deputat PLD. Înainte de izbucnirea scandalului, Mona Muscă era un politician cu o cotă înaltă de popularitate și încredere. În acea perioadă era văzută ca o amenințare politică de către Traian Băsescu, președintele României de atunci. 

„În 1977, după ce mi-am dat definitivatul, am luat un post la studenţii străini, din Timişoara. Imediat după angajare, după o discuţie cu prodecanul, la părinţii mei, la Timişoara, a venit un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini”, a declarat Mona Muscă, citată de Mediafax la acea vreme.

Numele ei de cod a fost “Dana”. A fost acuzată de mărturie mincinoasă pentru că a semnat declarația pe proprie răspundere cum că nu a colaborat cu Securitatea în momentul acceptării mandatului de deputat. În urma mai multor audieri e scoasă de procurori de sub urmărirea penală, dar rămâne cu verdictul de colaborare cu Securitatea. Cariera ei politică s-a încheiat brusc, Mona Muscă retrăgându-se din viața publică.

2. Traian Băsescu, fost președinte al României, este cel mai celebru demnitar acuzat că a fost colaborator al Securității. Judecătorii Curții de Apel București au decis în septembrie 2019, în primă instanță, că fostul președinte a scris note informative pentru Securitate în timp ce era student al Institutului de Marină “Mircea cel Bătrân”, din Constanța. Acesta a atacat decizia, apelul urmând să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În data de 29 mai 2019, la patru ani de la încheierea celui de-al doilea mandat de președinte al lui Traian Băsescu, CNSAS trimite la instanță un dosar în care sunt documente de la SRI și MApN prin care instituția le cere judecătorilor să constate caracterul de colaborator al Securității pentru Traian Băsescu. În dosar se arată că acesta a scris note informative, semnate cu numele conspirativ „Petrov”, despre colegii săi și a menținut legătura cu Securitatea până aproape de prăbușirea regimului comunist. Traian Băsescu a negat în toate declarațiile publice acuzațiile.

Dosarul și procesul lui Traian Băsescu apar în perioada în care PSD e la guvernare. Ostilitatea liderilor acestui partid față de fostul președinte a fost una extrem de intensă. Fostul președinte își continuă cariera politică, fiind europarlamentar și așteaptă verdictul final al judecătorilor.

3. Dan Voiculescu, unul dintre cei mai bogați oameni din România, proprietarul mai multor stații TV, fost senator, lider de partid, este un greu al regimului comunist care a colaborat cu Securitatea. 

Dan Voiculescu, cel mai mare inamic al lui Traian Băsescu, a primit decizie finală de „poliție politică” din partea judecătorilor – Foto: ALEXANDRU DOBRE/MEDIAFAX FOTO/HEPTA.RO

În 10 martie 2011, judecătorii Înaltei Curți dau verdictul final într-un proces care a ținut 5 ani. Dosarul lui Dan Voiculescu a fost desecretizat în 2006 de CNSAS. Se întâmpla la doar un an de la preluarea puterii de către Traian Băsescu.

Dan Voiculescu a început să colaboreze cu Securitatea în 1970. Conform datelor din dosar, pe parcursul anilor, acesta a avut trei nume conspirative: Mircea, Felix și Dorin. 

Dan Voiculescu a scris mai multe note informative despre cetățeni străini, rude și colegi de serviciu. Decizia finală a judecătorilor a fost aceea că acesta “a făcut poliție politică”.

4. Mugur Isărescu este Guvernator BNR de 30 de ani, mai exact din septembrie 1990. Pentru o perioadă de un an a fost prim-ministru al României (1999-2000) și a candidat la președinție din această postură. Pierde alegerile din anul 2000, câștigate de Ion Iliescu, și se întoarce în poziția de șef al Băncii Naționale.

A fost una dintre personalitățile sociale și politice cu cea mai mare susținere populară.

În ultimii ani, ca urmare a crizei economice din 2009 și a problemelor din domeniul creditării populației, Mugur Isărescu a început să fie contestat. 

În urmă cu un an, avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă în justiție persoane care au probleme cu plata creditelor către bănci, face o cerere la CNSAS în numele unei asociații pentru verificarea “apartenenței” lui Mugur Isărescu la Securitate.

„Secretariatul CNSAS mi-a confirmat prin mail că a primit cererea formulată de Asociaţia Parakletos de reverificare a apartenenţei la sau a colaborării cu vechea Securitate comunistă a domnului Mugur Constantin Isărescu”, a scris Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook, fiind citat de ziarul Bursa.

În data de 9 iunie, CNSAS anunță printr-un comunicat oficial că a sesizat Curtea de Apel București cu privire la “stabilirea calității de colaborator al Securității pentru… guvernatorul Băncii Naționale a României”. Judecătorii urmează să se pronunțe în acest caz. Mugur Isărescu nu a făcut declarații publice pe acest subiect.

5. Augustin Lazăr, fost procuror general al României, e acuzat în mai 2019, într-o campanie de presă susținută de Antena 3, că în perioada în care era procuror în regimul comunist și șef al comisiei pentru eliberări condiționate la penitenciarul din Aiud a refuzat eliberarea deținutului politic Iulius Filip. Acesta, în 1981, fusese arestat pentru că trimisese un pamflet în care-l critica pe Nicolae Ceaușescu pe adresa CC al PCR. În urma dezvăluirilor, mai mulți deținuți politici îi cer procurorului general să demisioneze. Acesta refuză, dar pleacă la terminarea mandatului, fără a încerca să obțină unul nou cum își propusese înainte de declanșarea campaniei.  

“…am plecat când am hotărât eu, după îndeplinirea misiunii profesionale. Spun că am plecat onorant, la pensie, în momentul încheierii mandatului, iar nu când au vrut politicienii care încercau să exercite influenţele în justiţie. Am plecat pe uşa din față”, a declarat procurorul Augustin Lazăr.

Acesta era un dușman declarat al lui Liviu Dragnea și al PSD, partid aflat la guvernare la acel moment, pentru că s-a opus modificării legilor justiției și pentru trimiterea în instanță a rechizitoriilor în Dosarul Revoluției și cel al Mineriadei. Ion Iliescu, fondatorul PSD, a fost acuzat de crime împotriva umanității în Dosarul Revoluției.

6. Ion Cristoiu, unul dintre cei mai importanți jurnaliști din România, a fost acuzat de istoricul Mădălin Hodor că a colaborat cu fosta Securitate, numele său de cod fiind “Coroiu”. 

Ion Cristoiu, o glorie a jurnalismului în anii ’90, pierde un proces cu istoricul Mădălin Hodor care l-a acuzat public că a fost colaborator al Securității – Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO/HEPTA.RO

Mădălin Hodor publică o listă de 175 de nume, într-un articol din Revista 22, nume care apar într-un tabel din anul 1985 al Unității Militare 0225, numită “Brigada Anti-emigrație”.

În urma publicării acestei liste de către cercetător, Ion Cristoiu îl dă în judecată pe Mădălin Hodor, dar pierde procesul în ambele instanțe, decizia rămânând definitivă.

„La mulţi ani, România! O dedicaţie de la mine de ziua ta. Tribunalul București a respins apelul maestrului «Coroiu» în procesul pe care mi l-a intentat. Pentru cei care nu mai ţin minte, tovarășul Cristoiu m-a dat în judecată şi a cerut daune materiale pentru că am publicat listele colaboratorilor UM 0225 (Brigada Anti-emigrație a CIE), liste pe care figura cu «onoare» și domnia sa… După doi ani de proces a rămas aşa: «Coroiu» e «Coroiu». Listele sunt cât se poate de reale”, a scris Mădălin Hodor pe pagina sa de Facebook în octombrie 2019.

7. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, apare pe o altă listă a Unității Militare 0255, în aceeași “Brigadă Anti-emigrație”, care aparține de Centrul de Informații Externe, Departamentul Securității Statului. 

Dezvăluirea e făcută tot de istoricul Mădălin Hodor, care publică în Revista 22 întreaga listă de colaboratori ai unității. Pe aceasta se află foarte multe personalități cum ar fi Ștefan Cazimir, profesor, fost deputat după 1990 și lider al Partidului Liber Schimbist, Cornel Nistorescu, jurnalist, Ioan Coja, profesor universitar, și alții.

Ioan Aurel Pop nu a contestat dezvăluirile făcute de cercetătorul Mădălin Hodor. Domnia sa, multă vreme, a fost văzut ca o salvare pentru PSD, mai mulți lideri din acest partid propunându-i să candideze la președinție. Proiectul politic n-a reușit, Viorica Dăncilă devenind candidata partidului.

Acestea sunt doar câteva nume de oameni care au fost în prima linie a politicii din România în ultimii 30 de ani, au condus sau conduc instituții importante, au avut un impact asupra opiniei publice.

Pe parcursul celor 30 de ani, arhiva Securității a fost o mină de aur pentru tot felul de grupuri de interese preocupate să se mențină la putere. 

În lipsa unei legi a lustrației și a unui CNSAS independent politic, societatea românească nu a avut nicio șansă de vindecare în urma prăbușirii regimului comunist.  


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Fără sutien în brațele lui Alex Bodi / Oana Zăvoranu, petrecere de pomină la 48 de ani!

2 Cică vipera era agitată! / Amănunte picante despre despărțirea „cuplului prefăcătoriei”

3 Așa o fi?

4 Udrea investeşte în cel mai scump proiect imobiliar din România

5 Un fost atașat militar rus s-a dus la Deveselu ca turist. A pretins că se roagă la o biserică