De citit...
Cartea „Marea tablă de șah” a fost scrisă de Zbigniew Brzezinski acum 25 de ani, iar azi e mai de actualitate ca oricând. Ipotezele și strategiile prezentate pentru menținerea dominației globale a SUA au fost extrem de influente în politica externă americană.
Pe măsură ce conflictul din Ucraina evoluează, cu potențialul de a escalada într-un război mondial, putem vedea unde duce această politică și cât de crucială este reevaluarea ei.
Nevoia de a domina Eurasia
Premisa de bază a cărții „Marea tablă de șah” este prezentată în introducere: prăbușirea Uniunii Sovietice a ridicat America la statutul de singura putere globală. Dar, în același timp, se știe că Europa și Asia (Eurasia) au împreună cea mai mare suprafață de teren, cea mai mare populație și cea mai puternică economie din lume, drept pentru care scopul SUA este de a controla Eurasia, în același timp împiedicând o altă țară să-i conteste dominația.
„America este acum singura superputere globală, iar Eurasia este arena centrală. Este imperativ să nu apară niciun provocator capabil să domine Eurasia și, astfel, să conteste supremația SUA”, notează Brzezinski în cartea sa. El studiază diferitele națiuni din Eurasia, de la Japonia (est) până la Marea Britanie (vest). Aceasta este marea tablă de șah pe care se joacă soarta omenirii.
Zbigniew Brzezinski a fost consilierul de securitate națională al președintelui Carter și poate omul care a condus, din umbră, America. Înainte să fie promovat la Casa Albă, el a fondat Comisia Trilaterală.
Capcana Afganistan, coșmarul lui Putin
Brzezinski este cel care a inițiat „Capcana Afganistan”, un program secret derulat de SUA de mobilizare și sprijinire a luptătorilor mujahedini pentru a invada și destabiliza Afganistanul. În anii ’70, afganii treceau printr-o serie de schimbări majore pozitive, având un guvern secular progresist care se bucura de sprijinul populației. Planul lui Brzezinski urmărea folosirea forțelor locale reacționare și a luptătorilor străini pentru a crea suficient haos astfel încât Guvernul de la Kabul să ceară URSS să trimită sprijin militar. Scopul, să împotmolească Armata Roșiei și să le dea rușilor propriul Vietnam.
Cu o finanțare enormă din partea SUA și a Arabiei Saudite, planul gândit de Brzezinski a dus la haos, foamete și vărsare de sânge în Afganistan.
Peste ani, când a fost intervievat despre această politică, Brzezinski a fost mândru și explicit: „Nu i-am împins pe ruși să intervină, dar am crescut cu bună știință probabilitatea ca ei să o facă. Ce să regret? Operațiunea secretă a fost o idee excelentă. A avut ca efect atragerea rușilor în capcana afgană și vrei să regret? Ce este mai important în istoria lumii? Talibanii sau prăbușirea Imperiului Sovietic? Câțiva musulmani agitați sau eliberarea Europei Centrale?”.
Importanța NATO și rolul Ucrainei
„O lume fără primatul american va fi o lume cu mai multă violență și dezordine și mai puțină democrație și creștere economică. Singura alternativă reală la conducerea globală americană ar fi anarhia”, mai arată Brezinski în cartea sa.
Odată cu dizolvarea Pactului de la Varșovia, mulți oameni au crezut că NATO nu mai este necesară. Dar șoimii americani au văzut că Alianța Nord-Atlantică poate fi folosită pentru a extinde hegemonia SUA în lume și pentru a menține în viață industria de armament (vânzările de arme au explodat în ultimii ani).
Cu timpul, Ucraina a început să-și joace propriul lor, esențial în atingea obiectivului suprem, distrugerea Rusiei. Kievul, ca parte a unei alianțe militare ostile Moscovei, nu numai că împiedică un imperiu rus să se formeze, ci prezintă o potențială amenințare pentru Kremlin! Iată ce scria Brzezinski acum 25 de ani: „În viitorul apropiat, evenimentele din estul Ucrainei vor confrunta Rusia cu o problemă foarte dificilă. Manifestările în masă ale nemulțumirii sociale vor fi însoțite de apeluri sau chiar cereri către Moscova de a prelua regiunea Donbas”.
Soluție pentru Rusia: descentralizarea
Considerat eminența cenușie a diplomației americane, Brzezinski sfătuiește Rusia să se descentralizeze formând o confederație liberă. Am avea „Rusia Europeană, Rusia siberiană și Republica rusă din Orientul Îndepărtat”.
De fapt, americanii își dau seama că Moscova reprezintă o potențială provocare pentru dominația SUA asupra Eurasiei, mai ales dacă se aliază cu Beijingul. Iar de vreo 20 de ani vedem că Rusia și China au construit o alianță dedicată încheierii hegemoniei americane și începerii unei noi ere în relațiile internaționale.
Acesta poate fi un motiv pentru ca criza din Ucraina a fost provocată într-un mod agresiv, începând cu Maidanul de la Kiev, respingerea acordului Ucraina-UE (Nulan: „Fuck UE!”) și până la ignorarea înțelegerii de la Minsk asupra situației Donbasului.
Cine beneficiază de pe urma războiului
Înainte de intervenția Rusiei în Ucraina, Tulsi Gabbard, fostă membră a Congresului SUA, afirma: „De fapt, se dorește ca Rusia să invadeze Ucraina. De ce? Pentru că, în primul rând, oferă Administrației Biden o scuză clară pentru a impune sancțiuni draconice. Apoi, cimentează acest nou război rece. Complexul industrial militar este cel care beneficiază de pe urma lui. Dacă ajunge Rusia să invadeze Ucraina, complexul industrial militar începe să facă o tonă de bani. Cine plătește prețul? Poporul american, poporul ucrainean, poporul rus plătește prețul. Ne subminează propria securitate națională, dar complexul industrial militar, care controlează atât de mulți dintre politicieni, câștigă și aleargă la bancă să ridice profitul”.
Politica externă a SUA a fost consecventă de la Brzezinski la Madeleine Albright, de la Hillary Clinton până la Victoria Nuland. Rezultatele sunt vizibile în Aghanistan, Irak, Iugoslavia, Libia, Siria și acum Ucraina.
SURSA: National.ro
