De citit...
Este bine să fii autocritic – este chiar unul dintre principalii factori care duc la progres. Însă, uneori tindem să ne concentrăm doar asupra neajunsurilor. În astfel de cazuri, ajută să ai o perspectivă din exterior, scrie Ștefan Brădianu pe credinromania.ro .
Cu toții suntem obișnuiți cu titlurile deosebit de mohorâte ale presei din România, privitoare la situația actuală, la schimbările prin care trecem și la așteptările pe care le putem avea de la viitor. Cuvintele sumbre sau alarmante domină media, fie ca vorbim de simple știri – unde se vorbește predominant despre accidente, despre proteste, despre abuzuri, despre crime sau alte fărădelegi – fie despre analize și articole de opinie – unde, de cele mai multe ori se preconizează crize sau chiar dezastre, ori se subliniază stagnare, eșecuri sau promisiuni politice neîndeplinite.
Această tendință este justificată, într-o anumită măsură. În fond, obiectivul primordial al jurnalismului este de a aduce la cunoștința publică o problemă sau o nedreptate – de care România nu duce lipsă -, cu speranța că presiunea publică va duce la o eventuală remediere. Pentru îndeplinirea acestui țel, este necesar un call to action cât mai răsunător. Or, oameni tind să răspundă mai puternic la stimuli negativi [1] și, pe cale de consecință, să-i intereseze mult mai mult evenimentele nefericite, tragice. Toate acestea au o origine evoluționistă, fiind esențial să putem depista pericolul, pentru a-l putea evita.
Totuși, atenția disproporționată oferită evenimentelor sumbre și aspectelor negative din orice situație are propriile efecte adverse. Ne este înrădăcinată o viziune exagerat de negativă, ce ne face să credem (eronat) că în România se petrec majoritar, sau chiar exclusiv, evenimente nefavorabile și că între țările lumii, România are o situație deosebit de înnegurată. Avem o perspectivă preponderent pesimistă asupra viitorului nostru și una plină doar de regret asupra trecutului nostru apropiat, fapt ce-i face pe mulți să se rușineze cu cetățenia lor sau chiar să plece peste hotare.
Suntem obișnuiți să ne comparăm cu Germania, Franța, Olanda sau chiar cu țările nordice. Însă aceste țări au avut un context istoric, politic, economic, socio-cultural și geografic mult mai favorabil, nefiind de mirare că ne depășesc la mai toate capitolele. Însă putem să ne judecăm progresul și eșecul doar comparându-ne cu cei care au avut circumstanțe asemănătoare nouă, acum nu foarte mult timp.
Astfel, pentru a ne recalibra perspectiva, ar fi un exercițiu util să aruncăm un ochi prin presa din țările împrejurătoare, să vedem cum ne privesc acestea, care sunt aspectele legate de țara noastră pe care le consideră cele mai demne de atenție. Adesea, jurnaliștii străini, beneficiind de mai multă obiectivitate, observă aspecte care nouă ne scapă aproape în totalitate.
Serbia ne vede ca pe un model
În 2022, jurnalul sârbesc talas.rs a publicat un articol cu un titlul „Când va deveni Serbia ca România” [2] , dezvăluind clar cum arată țara noastră în ochii vecinilor de la sud-vest. Autorul articolului notează că, deși cele două țări s-au aflat în situații asemănătoare, România a lăsat în mod incontestabil Serbia în urmă. În acest sens, sunt menționate realizările (chiar dacă nu definitive) româniei în lupta anticorupție, îmbunătățirea nivelului de trai (PIB-ul nostru pe cap de locuitor fiind cu 14 mii de dolari mai mare), nivelul ridicat de investiții străine și „deciziile economice și politice care au facilitat progresul”. Firma Dacia este și ea lăudată, Serbia neavând un echivalent.
Articolul mai amintește o altă reușită a României, pe care noi astăzi am uitat aproape în totalitate: creșterea semnificativă a salariilor doctorilor, ale asistentelor medicale și ale profesorilor. Un alt articol, din partea nova.rs , vorbește mai în detaliu despre ceea ce numește „modelul românesc” de a păstra medicii în țară, pe care mulți lucrători din domeniul medical și-ar dori să-l vadă implementat și în Serbia [3] . Desigur, contextul actual sensibil poate face acest fapt să pară doar o amăgire, însă este important să ne aducem aminte unde eram acum nu foarte multă vreme.
Articolul sus-menționat nu este singurul din presa sârbească care laudă România. Mai mulți jurnaliști din fosta republică iugoslavă au dat drept exemplu atitudinea românilor în cazul Roșia Montană [4] , mai precis ferocitatea cu care societatea civilă a reacționat. A fost lăudată și abilitatea societății noastre de învăța din trecut [5] .
Iar Serbia nu este singura țară care consideră că are ceva de învățat de la noi.
Bulgarii admiră dezvoltarea litoralului românesc
Ideea că litoralul bulgăresc este net superior celui românesc aproape a devenit un truism. Până la urmă, sute de mii de turiști români preferă să-și facă vacanțele în stațiunile din Bulgaria, în detrimentul celor românești, invocând o multitudine de factori, precum prețurile, calitatea sau aglomerația.
Însă presa bulgărească nu vede situația în termeni atât de categorici – dimpotrivă! Ziarul maritime.bg , dedicat subiectelor ce țin de Marea Neagră, a relatat în mai multe articole dezvoltării litoralului românesc. În articolul intitulat „România depășește categoric Bulgaria în «războiul pentru Marea Neagră»” [6] , publicat în august 2024, ziarul vorbește despre investițiile de 200 de milioane de euro al României, pentru fortificații de coastă, pentru expansiunea plajelor și pentru protejarea ecosistemului marin. Articolul continuă prin a critica statul bulgar pentru lentoarea cu care a dezvoltat litoralul și, mai ales, pentru că nu depune îndeajuns efort pentru a preveni un dezastru ecologic preconizat. Aceeași publicație a scris despre cum România a construit, chiar la Galați, două nave pentru operațiuni de căutare și salvare, la Marea Neagră, îndemnând autoritățile de la Sofia să ne urmeze exemplul [7] .
Nu este nici prima dată când vecinul nostru sudic ne privește cu admirație și nici singurul aspect pe care îl apreciază cu o oarecare invidie. Să ne amintim cum în 2018, mai în glumă, mai în serios, în trei județe din Bulgaria a avut loc o inițiativă de a se alipi României, pentru a beneficia de „sistemul judiciar este mult mai democratic și mai reformat” [8] .
Industria românească, invidiată de polonezi
Probabil sunteți obișnuiți cu titluri de presă care descriu cum industria românească dispare încet-încet, cum uzinele se închid și-și relochează activitățile în alte țări. Ei bine, astfel de titluri există și în Polonia, ceea ce nu este atât de surprinzător, în afara faptului că țara unde industria polonă tinde să se mute este chiar România. Cotidianul money.pl prezintă câteva exemple: fabrica de anvelope Michelin se mută din Olsyzn la Zalău, Unilever își mută producția producția de supe la plic din Poznań, la Ploiești, iar Liberty redeschide un furnal industrial la Galați.
Money.pl continuă prin a prezenta succesele economice ale României, multe dintre acestea fiind deja menționate mai sus. Este trecută în revistă și diversitatea energetică a României, cu nuantă că, totuși, prețurile au rămas ridicate. Deși publicația financiară aduce în discuție și provocările pe care le întâmpinăm, în special gentrificarea populației – întrebând retoric dacă „românii vor îmbătrâni înainte să se îmbogățească?” -, avansurile României nu sunt puse la îndoială, după cum reiese din subtitlul: „Cum a depășit România discrepanța în dezvoltare? La fel ca noi, doar că mai rapid”. Punctul de vedere al publicației este scris categoric, cu litere bolduite: „România nu mai este săracă. Conform anumitor indici, deja a depășit Polonia la dezvoltare economică”.
O perspectivă de-a dreptul intrigantă, având în vedere numeroasele asemănări istorice și politice dintre cele două țări de la periferia Uniunii Europene. Polonia este văzută de mulți drept un model pentru ce ar fi putut fi România, dacă ne-am fi atins mai mult din potențial. Fără îndoială, România are multe lecții de învățat de la fosta ei vecină, precum realizarea unei reforme administrativ-teritoriale, însă, se pare că presa poloneză consideră că și statul lor are ce învăța de la noi.
Ucraina ne admiră spiritul euro-atlantic
Nu doar progresul economic este apreciat de agențiile de presă străine – inclusiv atitudinea politică a României este pusă într-o lumină foarte pozitivă peste granițe, de această dată la est. Presa din Ucraina a lăudat consensul pro-european ce a rezultat în urma Pactului de la Snagov [9] . Cel mai mare vecin al României nu doar că nu a avut un asemenea moment politic, ci chiar a trecut prin conflicte interne din cauza divizărilor interne fundamentale, vizavi de această temă.
Concluzii
Pentru a nu ne alătura celor care portretizează anumite evenimente negative ca fiind fenomene exclusiv românești, vom menționa că presa din toată lumea se concentrează disproporționat asupra problemelor, regreselor și eșecurilor țării, punând reușitele în plan secund.
Dar exact asta este ideea: la nivel micro, de la o zi la alta, oriunde în lume, este mult mai ușor să observi ceea ce nu a fost încă reparat sau ce s-a stricat. În schimb, cu progresul te obișnuiești ușor, uimitorul devenind rapid banal – cu atât mai mult când acesta vine treptat, incremental, nu deodată. Tocmai de aceea presa străină, care se uită doar din ocazional asupra României, observă avansurile realizate. Ar fi bine ca, din când în când, să facem un pas în spate și să apreciem progresul realizat. Alternativa de a adopta o viziune pur pesimistă nu doar că este deprimantă, ci și contraproductivă, ducând la defetism – nimic nu se poate schimba, deci ce rost are să încerci? Însă, după câte se poate vedea, are rost.
[1] https://www.researchgate.net/publication/46608952_Bad_Is_Stronger_than_Good ;
[2] https://talas.rs/2022/11/18/kad-ce-srbija-biti-rumunija/ ;
[3] https://nova.rs/vesti/drustvo/model-rumunskog-zdravstva-zbog-kojeg-njihovi-lekari-ne-pomisljaju-na-odlazak-u-nemacku/ ;
[4] https://radar.nova.rs/drustvo/rumunija-je-oterala-rudnik-moze-i-srbija/ ;
[5] https://lobisti.rs/2025/01/12/revolucija-u-rumuniji-1989-godine-pouka-za-buduce-generacije/ ;
[6] https://www.maritime.bg/112208/ ;
[7] https://www.maritime.bg/112070/ ;
[8] https://www.libertatea.ro/stiri/trei-judete-din-bulgaria-vor-independenta-pentru-a-se-lipi-de-romania-2096134
[9] https://infopost.media/rumunski-uroky-vstupu-do-yes-i-nato-dlya-ukrayiny-interv%CA%BCyu-z-politologom-rufinom-zamfirom/
