De citit.../Ce efecte are plafonarea prețului la gaze pentru oameni, în funcție de venituri
„Ponderea cheltuielilor cu energia în timpul iernii ajunge și la 50% pentru persoanele cu venituri mici, în timp ce, pentru cei cu venituri mari, facturile înseamnă doar 2%”, transmite Asociația Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză. Aceasta înaintează o măsură, despre care spune că e mai eficientă.
În România, prețul gazelor este plafonat din 2021 și ar fi trebuit liberalizat la 1 aprilie 2026, însă Guvernul a amânat liberalizarea cu încă un an.
Potrivit analizei AEI , 2% din populația României (stratul conectat la decizie) deține circa 35% din avuția privată, adică sunt cei cu venituri ridicate, iar 42% din populația României (consumatorii de plus-valoare) deține circa 5% din avuția privată, adică cei cu venituri mici.
În lunile de iarnă, pentru prima categorie, costul facturilor la energie este de 2% din venituri, iar pentru cea de a doua categorie facturile la energie ajung până la 50% din venituri.
Această realitate arată ineficiența mecanismului de plafonare a prețului la gaze și energie pentru persoanele sărace, subliniază AEI.
Diferența dintre bogați și săraci
Potrivit analizei, cei cu venituri ridicate reprezintă statistic aproximativ 330.000 de persoane, denumite nucleu decizional, management superior și rețea pentru contractele publice.
Veniturile medii (salariu, indemnizații, bonusuri, alte avantaje materiale etc.) sunt între 50.000 și 130.000 lei lunar, pentru această categorie.
Pentru acest segment, costurile cu energia în lunile reci înseamnă între 2% și 6% din venit. (Aceasta cu consumuri energetice de până la 10 ori mai mari decât media națională. Dacă ar avea consumul mediu al României ponderea ar fi de 0,3% din venit). Aici nu există nicio problemă existențială, spun autorii analizei.
Urmează apoi categoria care include muncitori, specialiști și antreprenori (48% din populație) veniturile sunt cuprinse în medie între:
- Muncitor: 5.800 lei/lună
- Specialist: 12.500 lei/lună
- Antreprenor mediu (gospodărie): 20.000 lei/lună
Costurile în lunile de iarnă cu energia sunt de:
- 10-12% din venit pentru muncitori
- 8-10% pentru specialiști
- 5-8% pentru antreprenori
„Diferența nu e dramatică în cifre absolute, dar este dramatică în proporții. Energia începe să devină, la baza piramidei, o taxă regresivă. Nu pentru că este concepută așa, ci pentru că încălzirea și mobilitatea au un prag minim sub care nu poți coborî”, arată analiza.
Din a treia categorie fac parte consumatorii de plus-valoare (42% din populație), unde veniturile sunt cuprinse în medie între:
- Bugetari non-nomenclatură: 5.800 lei/lună
- Pensionar 2.800 lei/lună
- Beneficiar cu venit minim de incluziune în rural: 650 lei/lună
Iarna, costurile cu energia sunt de cca:
- Bugetari non-nomenclatură: 10%.
- Pensionar: 19% din venit.
- Beneficiar cu venit minim de incluziune în rural: 50% din venit.
„50% este un calcul conservator cu lemne la 500–600 lei/metrul cub și mobilitate minimă. Aici energia nu mai este cost, ci este supraviețuire”, mai arată analiza.
Două feluri de a trăi aceeași iarnă
Tensiunea reală este între cei pentru care energia înseamnă 2-6% din venit și cei pentru care înseamnă 30–50% din venit, mai arată analiza.
„Pentru unii, costul dominant este carburantul: mobilitate, timp, eficiență. Pentru alții, costul dominant este căldura, pentru că temperatura nu poate coborî sub demnitate. Această diferență de structură a cheltuielilor produce două realități paralele. Două percepții despre aceeași economie. Două feluri de a trăi aceeași iarnă”, mai arată analiza organizației de profil.
O măsură mult mai eficientă poate fost acordarea unor subvenții țintite doar pentru populația care are cu adevărat nevoie.
