De citit.../„Dreptatea trebuie apărată împotriva magistraților înșiși”
Demersul penal fără precedent al CSM împotriva Oanei Gheorghiu a produs, pe lângă amenințarea vicepremierului, un alt rău, la fel de mare: el a batjocorit semnificația termenilor de bază ai actului de justiție. Acuzarea cuvintelor de bun simț ale Oanei Gheorghiu drept „incitare la violență, ură sau discriminare” duce la pierderea semnificației unor astfel de termeni și a unor astfel de fapte, scrie disidentul anticomunist și scriitorul Gabriel Andreescu.
Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Parchetului pentru efectuarea de cercetări asupra vicepremierului Oana Gheorghiu întrucât ar fi incitat la violenţă, ură sau discriminare. Incitarea la marile rele ar consta în susținerile doamnei Gheorghiu că „e foarte greu să renunți la un privilegiu care ți s-a dat zeci de ani”, creșterea în timp a privilegiilor ar fi „un fel de Caritas”, iar banii care se duc la magistrați sunt luați „de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”. Și concluzia: „Poate că ar trebui să ne întoarcem puțin la conștiința de cetățeni: orice privilegiu are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură”.
„Interpretarea absurdă transformă sesizarea CSM într-un denunț calomnios”
Cu o minimă profesionalitate, magistrații care au elaborat sesizarea înțeleg cât de ridicolă este acțiunea lor împotriva Oanei Gheorghiu. Ei știu rolul cheie pe care îl au natura declarațiilor făcute de „acuzată” și contextul lor.
Jocul Caritas și luarea hranei de la gura unui copil flămând sunt metafore. Deși provocatoare, doctrina Dreptului le califică drept fireasca exprimare a nemulțumirii și a protestului. Declarațiile Oanei Gheorghiu nu au nicio legătură cu ura și discriminarea. Cuvintele ei nu atacă valorile fundamentale privind justiția, pacea, toleranța și egalitatea între oameni. Din contră, le invocă. Nu apare nicicum un îndemn la violență, fie directă sau indirectă, sau o justificare a violenței, urii și intoleranței. Consecințele afirmațiilor nu pot produce efecte în acest sens. Întrucât privea o chestiune de prim interes public, intervenția vicepremierului Guvernului Bolojan era cu atât mai legitimă. Am enunțat mai sus criteriile cu care lucrează judecătorii europeni.
Interpretarea dată cuvintelor Oanei Gheorghiu de cei care au semnat sesizarea CSM este contrară, și încă flagrant, principiilor și practicilor Dreptului fixate de jurisprudența CEDO. De vreme ce s-au ridicat împotriva unui discurs a cărui legitimitate nu le putea fi decât clară prin chiar exercițiul profesional, înseamnă că magistrații din CSM au denunțat-o abuziv pe dna Oana Gheorghiu.
Dacă incitarea le violență, la ură și discriminare ar fi adevărate, vicepremierul Guvernului ar petrece de la 6 luni la 3 ani în pușcărie, sau ar primi o amendă penală. Or, evident, faptele imputate nu sunt adevărate. Semnatarii sesizării CSM au făcut un denunț calomnios. Dacă în România s-ar instaura dreptatea, atunci ei, semnatarii sesizării ar ajunge în închisoare de la 6 luni la 3 ani.
„Acuzația șterge granița dintre ceea ce este acceptabil și ceea ce nu este tolerabil în viața socială”
Doamna Oana Gheorghiu s-a referit la ansamblul magistraților. Declarațiile reprezentanților lor, greva instanțelor, solidarizarea în fața opiniei publice motivează o astfel de generalizare. Magistrații sunt o comunitate puternică. Se vede, dezechilibrant de puternică. Când grupurile instituționalizate robuste, precum Poliția, suferă oprobiul public, Curțile internaționale refuză să se solidarizeze cu plângerile lor.
Demersul penal „fără precedent” al CSM a produs, pe lângă amenințarea vicepreședintei Guvernului, un alt rău, la fel de mare: el a batjocorit semnificația termenilor de bază ai actului de justiție. Acuzarea cuvintelor de bun simț ale Oanei Gheorghiu drept „incitare la violență, ură sau discriminare” duce la pierderea semnificației unor astfel de termeni și a unor astfel de fapte. Le diluează acestora conținutul. Acuzația șterge granița dintre ceea ce este acceptabil și ceea ce nu este tolerabil în viața socială. Violența, ura și discriminarea nu mai pot fi limpede cântărite.
De decenii se află pe masa Parchetului reclamații la adresa scrierilor lui Ion Coja de un antisemitism apocaliptic. Acestui colaborator al fostei Securități, folosit pe vremuri pentru a-l controla pe magnatul legionar Iosif-Constantin Drăgan nu i s-a întâmplat nimic.
Cu ocazia protestului din 9 martie 2025, George Simion declara: „cei care au comis lovitura de stat ar trebui jupuiţi în piaţa publică pentru ce-au făcut”. Când a doua zi Parchetul de pe lângă ÎCCJ s-a simțit obligat să se sesizeze din oficiu pentru infracţiunea de instigare publică, a deschis dosarul in rem. Cercetează fapta, nu pe George Simion. Citești și ți se taie respirația!
Diana Șoșoacă a postat pe Facebook o diatribă demnă de citat: „Procurorii României, cu mici excepții, sunteți niște putori ordinare. (…) Sunteți incompetenți, inculți, hoți! Sunteți niște prostituate intelectuale și juridice. Sunteți niște mizerii ordinare care ați distrus țara asta”. Dosarul penal sub care este cercetată astăzi președinta S.O.S. nu privește evidentul act de ultraj la adresa magistraților.
Unde duc confuzia, judecata răsturnată a minților o arată proaspăta postare a Dianei Șoșoacă: „Să înțeleg că de azi dosarele mele se clasează! Stimate domnule Nicușor Dan, certățenii sunt toți egali în fața legii, nu numai Oana Gheorghiu. Așa că închideți toate dosarele cu privire la dreptul de liberă exprimare, deci și al meu”.
„Elita privilegiaților nu a clipit”
Absurda transformare de către magistrați a unor cuvinte benigne în „acte de violență, ură sau discriminare” simplifică, paradoxal, operația de exonerare a delicvenților reali în alte cazuri.
Perorând împotriva dnei Oana Gheorghiu, purtătorii de cuvânt din CSM, ÎCCJ sau pe cont propriu au batjocorit din nou ideile de independență a magistraților, de stat de drept și de pace socială. Conform comunicatului CSM din 10 noiembrie, „statutul magistraților ar fi fost încălcat, într-un mod iresponsabil și populist”. „Alegaţiile” Oanei Gheorghiu ar reprezenta „atacuri la adresa unei puteri constituționale” și ar alimenta un discurs menit „să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”.
Într-o declamație ieșită din marginile bunului simț, comunicatul susține că independența justiției „include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană”. Că o astfel de afirmație este mincinoasă-mincinoasă-mincinoasă s-a tot repetat în fața opiniei publice de multe luni. Elita privilegiaților nu a clipit.
„Dreptatea trebuie apărată împotriva magistraților înșiși”
Magistrații români par să fi intrat într-o stare de hybris din care nu se pot trezi singuri.
Încălcând valorile și principiile profesiunii lor, denunțul calomnios al magistraților din CSM reprezintă de fapt un atac la adresa Justiției. Dreptatea trebuie apărată împotriva magistraților înșiși.
Se poate realiza prin solidarizarea opiniei publice cu actorii politici în măsură să susțină ordinea de drept din această țară. Legislația specifică, în primul rând statutul judecătorilor și procurorilor și normele de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie schimbate cât mai rapid.
Inițial, acest articol de opinie a fost publicat în Contributors.ro
