Temele care aduc în prim-plan fake news-uri, în paralel cu discursul partidelor suveraniste, au atins noi culmi în România în ultimele luni. Dacă în unele cazuri astfel de subiecte au stârnit amuzamentul internauților, în altele ele pot reprezenta un adevărat pericol, explică specialiștii.

Golirea Lacului Vidraru a dat startul unui lung șir de teorii conspiraționiste în mediul online: de la îmbutelierea apei pentru francezi la golirea la ordinul Franței, care ar dori să pună mâna pe aurul din România, În timp ce unii internauți au încercat să găsească motivații ascunse, alții s-au amuzat pe seama subiectului. Pe internet au început să apară imagini trucate pentru amuzament în care sunt prezentate sticle de apă pe care scrie „L'eau de Barrage Vidraru” sau L'eau du Lac Vidraru”. „Am făcut odată baie în lac, am ieșit cu un lanț gros la gât, o brățară și trei ghiuluri pe degete”, scrie un internaut într-o postare pe Reddit. Subiectul circulă de mai mult timp pe internet și s-a viralizat inițial pe platforma TikTok.

Într-o discuție pe Reddit, este tranșată problema reală în cazul unor astfel de teme: „Cel mai important lucru care permite derapaje intelectuale de genul e lipsa de încredere în instituțiile statului. Știm toți cum e treaba cu "avem de toate", "mă tatuez dacă crește TVA", etc, etc”.

„Adevărul este simplu: lacul Vidraru este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani”, punctează ministrul Energiei, Bogdan Ivan. O reacție vine și din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, care subliniază că „suntem, de fapt, într-un război hibrid, trebuie să înţelegem foarte clar, suntem într-un război hibrid cu nişte mişcări extremiste şi cu nişte mişcări din Rusia care ne vor manipulaţi”.

Astfel de teme ajung însă și în discursul unor partide parlamentari, care lasă loc de interpretări. Deputatul AUR Bogdan Velcescu a solicitat ministrului Energiei, Bogdan Ivan, să ofere explicaţii publice despre golirea lacului de acumulare Vidraru. „În cât timp se vor termina lucrările? Cine garantează pentru ele? Cine plăteşte despăgubirile în cazul în care ele eşuează? În cât timp se va umple lacul de acumulare Vidraru?”, întreabă parlamentarul.

„Toate vin în favoarea celor care vor să rupă România de Uniunea Europeană” – Dumitru Borțun, expert comunicare

Nu este singura temă care a ținut discursul unor astfel de partide în ultimele săptămâni. Dacă în cazul Lacului Vidraru subiectul a stârnit amuzament, alte teme au potențialul de a polariza societatea. Dan Tanasă, purtător de cuvânt al AUR, a îndemnat recent la boicotarea curierilor din afara UE, exact pe modelul campaniei împotriva imigranților care a dus la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană: „Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa”, a spus deputatul, stârnind o serie de reacții în spațiul public. Dan Tanasă a abordat și situația comunităților românești din județele Harghita, Covasna și Mureș, afirmând că „România va pierde cele trei județe".

:Există, din păcate, un accept tacit al unei politici revizioniste, revanșarde, plină de ură din partea UDMR la adresa statului român, la adresa a ce înseamnă suveranitate statală în acea zonă”, a afirmat acesta.

O altă poziție care atacă deciziile de la București vine din vârful partidului POT. Lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă, a denunțat decizia autorităților române de a se angaja „într-un sprijin necondiționat pentru Ucraina”, solicitând organizarea unui referendum pentru „clarificarea voinței națiunii privind continuarea asistenței externe”.

Faptul că astfel de teme sunt prinse în discursul unor partide parlamentare produce un efect în defavoarea statului român. „Toate lucrurile astea vin în favoarea celor care vor să rupă România de Uniunea Europeană și vor să slăbească Uniunea Europeană, adică frații de la Moscova”, punctează expertul în comunicare publică Dumitru Borțun.

De ce întârzie reacția autorităților

Astfel de teme nu sunt o noutate în România. Ele sunt promovate de ani de zile, cel puțin din 2020, de partidul suveranist AUR în Parlament, însă, pe lângă unele comunicate în care sunt denunțate fake news-urile, instituțiile statului nu par încă să aibă o rețetă de contracarare a acestor teme. Ministrul Diana Buzoianu spune că în cazul acestora reacția autorităților are un dublu tăiș, pentru că va crește amploarea fenomenului, însă punctează că, dacă sunt teorii ale conspiraţiei care deja ajung la sute de mii sau milioane de români, este necesară o reacție.

Pe de o parte, „o reacție oficială este necesară, pentru că în absența acesteia zvonurile se amplifică, se denaturează și ajung să ia forme monstruoase. Primul pas în oprirea unor zvonuri este reacția oficială. Nu este suficient, dar este primul pas obligatoriu”, punctează expertul în comunicare publică Dumitru Borțun. Observația Dianei Buzoianu este una realistă, mai arată acesta. „Dacă începi să dai argumente, vor căuta imediat contraargumente și amplifici. (...) Este periculos să escaladezi dezbaterea, pentru că la noi orice dezbatere duce la o polarizare a societății”, astfel că instituțiile statului trebuie să acționeze cu „cât mai multă prudență”, să nu „se joace cu focul”, mai explică expertul în comunicare publică.

Partidele suveraniste, dependente de temele conspiraționiste

Profesorul Ciprian Cucu, expert în combaterea dezinformărilor, punctează că însăși prezența partidelor suveraniste care abordează astfel de teme în Parlament sunt o consecință a unui public care s-a format de mai mult timp în societatea românească.

„Ei trebuie să iasă cu aceste mesaje care să atragă puțin atenția, să facă un pic de vâlvă, să se potrivească pe ceea ce vrea acest public să audă. Una dintre caracteristicile pe care le știm în cercetarea în domeniu este că mesajele de genul ăsta trebuie să aibă ceea ce în engleză se numește ”shock value”, adică trebuie să vină cu ceva care să fie șocant. (...) În paralel există o camapanie în zona delegitimizării președintelui și guvernului”, explică Ciprian Cucu.

Pe de altă parte însă, expertul admite că temele hrănesc propaganda rusă în România. „Avem ceea ce putem numi dovezi circumstanțiale. (...) De asemenea ne putem uita la similitudinea mesajelor și la modul în care ele se potrivesc în timp. Adică pe măsură ce mesajele care vin de la Kremlin se transformă, vedem că se transformă și mesajele care apar în România”, mai punctează Ciprian Cucu.