Politologul Alina Achim-Inayeh, expert în probleme ce țin de regiunea Mării Negre, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, importanța colaborării României cu celelalte state riverane. Pornind de la colaborarea trilaterală cu Turcia și Bulgaria, pentru deminarea mării, experta estimează impactul pe care această asociere ar putea să o aibă în timp asupra securității energetice, transporturilor și investițiilor.

România a reușit contraperformanța de a nu avea o strategie pentru regiunea Mării Negre, lucru recunoscut recent chiar de președintele Nicușor Dan. Practic, autoritățile de la București au pus carul înaintea boilor și au așteptat în toți acești ani ca Statele Unite ale Americii, respectiv Uniunea Europeană să-și definitiveze propria viziune cu privire la această regiune.

Doar că, între timp Washington-ul a reușit să elaboreze o strategie pentru Marea Neagră, adoptată chiar de Congresul SUA, însă întregul proiect a rămas frumos așternute pe hârtie, fără a fi pus în practică. Și nu din cauza părții americane, cât din cea a României, care s-a dovedit incapabilă să comunice eficient cu partea americană și să-și facă construiască propria strategie până azi.

Partea proastă este că timpul nu are deloc răbdare cu România. Războiul din Ucraina dovedește acest lucru. În condițiile în care în zona Mării Negre există o Rusie extrem de impreivizibilă și agresivă cu vecinii săi, problema securității și a apărării este de luat în calcul mai mult ca oricând. De asemenea, într-o perioadă în care economia suferă, problema securității economice și a securității energetice nu poate fi amânată.

Totuși, lucrurile au început să se miște încet, dar sigur. România, alături de Turcia și Bulgaria, au constituit grupul operativ de deminare a Mării Negre, încă de anul trecut. Acum, partea română pare decisă să pornească de la acest proiect și să-l extindă și în alte domenii, dezvoltând astfel colaborarea cu cele două țări aliate.

Ne trezim în ceasul al 13-lea

„Acest proiect va trebui extins la un proiect de patrulare în următorii ani. Vom discuta despre asta în viitorul apropiat cu aliații noștri”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu pentru Reuters.

„Marea Neagră... va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia. Trebuie să descurajăm (Rusia) și să ne protejăm interesele, care sunt infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea navigației. Acestea sunt obiectivele noastre și vor fi protejate”, a mai spus Moșteanu.

Asta înseamnă că autoritățile încep să conștientizeze în ceasul al 13-lea faptul că e nevoie de o strategie consistentă și de o colaborare mai bună cu aliații riverani de la Marea Neagră, ceea ce ar putea avea în timp un impact și asupra securității energetice, transporturilor și investițiilor.

Politologul Alina Achim-Inayeh este specializată pe probleme de securitate, apărare și geoeconomie chiar pe regiunea Mării Negre. Din start, ea atrage atenția asupra importanței pe care o are Marea Neagră, din cel puțin două perspective: una a securității și cealaltă a dezvoltării economice.

De ce e atât de importantă Marea Neagră pentru România

„Din perspectiva României, Marea Neagră este importantă în primul rând din perspectivă economică. Este importantă prin Portul Constanța, este importantă prin tot transportul maritim care vine dinspre Asia și dinspre Caucaz către Portul Constanța și de acolo mai departe către Europa. Apoi, o importantă poartă de intrare, una din porțile de intrare către Europa dinspre Est, este Portul Constanța, este România, iar acesta este poate principalul motiv pentru care Marea Neagră este deosebit de importantă”, spune Alina Achim-Inayeh.

Și asta nu este tot. Marea Neagră este extrem de importantă și dintr-o altă perspectivă.

„În al doilea rând, sau poate că la cum evolează lucrurile ar trebui să spunem că este, de fapt, în primul rând, vorbim de potențialul energetic. Iată că zăcămintele care deja se exploatează la Marea Neagră sunt cele care vor asigura independența României, mă refer la independența energetică a României. Este un lucru care nu este absolut deloc de neglijat în actuala conjunctură geopolitică. Cel puțin aceste două elemente, ambele cu aspect economic, arată cât de importantă este Marea Neagră pentru România”, mai spune experta.

În același timp, Marea Neagră oferă României o conexiune ieftină cu întreaga lume și dă o altă dimensiune comerțului extern.

„Bineînțeles, să nu uităm, deși regimul strâmtorilor este este coordonat de către Turcia, în ceea ce privește comerțul, în ceea ce privește transportul maritim comercial, strâmtorile sunt deschise, iar transportul se face liber. Deci, prin Marea Neagră, prin strâmtorile acestei mări, România are deschidere de transport maritim către Marea Mediterană și de acolo mai departe. În acest fel, România este legată sau se conectează la rutele internaționale de transport maritim. Iar transportul maritim este deosebit de important pentru întreaga economie mondială. Uitați-vă doar la ce se întâmplă când se blochează o rută maritimă, cum imediat explodează prețurile”, explică Alina Achim-Inayeh.

Dacă statul român a dat dovadă de inconștiență prin faptul că nu a fost capabil, vreme de trei decenii și jumătate de la Revoluție să-și construiască propria strategie pentru Marea Neagră, există și motive de optimism moderat, iar unul dintre acestea ține chiar de faptul că România, alături de Turcia și Bulgaria, a constituit grupul operativ de deminare a Mării Negre.

Proiectul care începe să miște lucrrile

„Vreau să vă reamintesc că au trecut ani buni până când s-a ajuns și s-a definitivat această inițiativă, până când a prins contur această cooperare triungulară cu Bulgaria, România, Turcia. Nu este deloc o realizare modestă, ci aș spune că poate fi începutul unei, nu aș vrea să spun neapărat securități regionale, pentru că n-aș vrea să uităm de Georgia și nici de rolul pe care l-ar putea juca pe viitor chiar și Ucraina. Dar poate fi pivotul unui efort și mai susținut de securizare a Mării Negre. Poate duce la rezultate excelente în timp”, susține experta.

În plus, se poate vorbi despre un impact serios ce ar decurge din dezvoltarea acestor parteneriate. Inclusiv Republica Moldova ar ieși câștigată din asta.

„Vorbim de o alianță care s-ar dezvolta mai mult, alianță care ar include, de ce nu, și Georgia și Ucraina, pe lângă cele trei state. Și să includem și Moldova, deși are un foarte mic litoral la Marea Neagră, dar cred că este important ca Moldova a fi prinsă în orice inițiativă de securitate regională. Să nu uităm că nu numai România, dar și Turcia are exploatări de gaze naturale în Marea Neagră. Și chiar și bulgarii încep să exploreze și se pare cu ceva succes. E vorba de o comoara energetică lăsată de izbeliște atâta timp. Deci interesele sunt evidente, sunt comune și se lucrează deja pe o astfel de cooperare plecând tocmai de la aceste interese comune. Dar din nou, vedeți, totul este învelit în securitate economică mai degrabă decât în securitate militară propriu-zisă. Și acesta este poate cel mai sănătos unghi de abordare în acest moment al securității în Marea Neagră, acesta al asigurării infrastructurii, a asigurării circulației libere în Marea Neagră. Eu cred că acestea sunt elementele de la care trebuie să plece dezvoltarea unei strategii la Marea Neagră. Și asta poate aduce pe termen lung dezvoltare, prosperitate și miliarde de euro”, punctează Alina Achim-Inayeh.

Și Comisia Europeană este cu ochii pe Marea Neagră

Ea amintește că recent Comisia Europeană a elaborat o strategie pentru Marea Neagră, bazată cu precădere pe latura economică.

„Să nu uităm că acum câteva luni Comisia Europeană a lansat propria strategie de la Marea Neagră. Și este vorba de o strategie care este mult mai amplă decât partea de securitate propriu-zisă și include foarte multe elemente economice. Și include, de exemplu, infrastructura, inclusiv infrastructura portuară”, mai spune ea.

Iar europenii au remarcat la rândul lor faptul că de la cooperarea României cu Turcia și Bulgaria pentru deminarea Mării Negre poate porni o cooperare și mai amplă, în alte direcții.

„Această cooperare pe deminare mi se pare un pas important și cred că de aici încolo se poate pleca în construirea unei cooperări mai ample care să vizeze securitatea a tot ceea ce am vorbit anterior. Mai există un aspect important care ar trebui și sper să fie un element de întărire a colaborării la Marea Neagră și nu un element de dezbinare. În strategia Comisiei Europene pe care am menționat-o anterior, s-a decis crearea unui hub de securitate maritimă a Mării Negre, un hub a cărui amplasare încă nu este foarte clară. Evident că noi am dori să fie găzduit de România, dar bulgarii l-ar vrea și ei. De asta spun că sper că această competiție să nu ducă la o dezbinare, ci mai degrabă la o convergență totuși a intereselor comune pe care România și Bulgaria le au la Marea Neagră, indiferent de cine va fi până la urmă gazda acestui hub”, adaugă Alina Achim-Inayeh.