Costul unei zile de spitalizare în unitățile de stat variază în funcție de spital, de localizare și de secția în care este internat pacientul.

Și pacienții neasigurați au dreptul gratuit la îngrijiri medicale în regim de urgență, iar spitalul este obligat de lege să primească cazurile urgente și să acorde tratamentul necesar.

Ei beneficiază de serie de pachete minimale de servicii medicale, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS): asistență medicală spitalicească, asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, asistență medicală primară, servicii medicale pentru medicina dentară și consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat.

Pe lângă acestea, beneficiază de un pachet de servicii medicale pentru prevenirea și combaterea cancerului, potrivit legii 293/2022, precum și de pachetul de servicii medicale în asistență medicală ambulatorie de specialitate pentru efectuare testare pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C și la gravidă și virusul HIV.

Un pacient care nu este asigurat la CNAS beneficiază gratuit de servicii medicale strict în situații de urgență. După ce se stabilește că persoana nu mai are afecțiuni ce reprezintă o urgență medicală, aceasta trebuie să plătească atât intervențiile medicale ulterioare, cât și spitalizarea în unitățile de stat, care include: cazarea, hrana, costurile pentru investigații, tratamente și materiale sanitare. Spitalul va emite o factură care va include un termen de plată, iar în cazul în care aceasta nu este plătită, poate iniția proceduri de recuperare a datoriilor, inclusiv prin executare silită.

Prețul minim pentru o zi de spitalizare la stat este stabilit de lege, însă diferă în funcție de specializarea medicală și de la un spital la altul, relatează Antena 3 CNN .

Pentru bolnavii cronici, tariful mediu decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) spitalelor din București este de aproximativ 240 de lei pe zi, conform datelor oficiale.

Cele mai mari costuri sunt la secțiile de recuperare pentru afecțiuni respiratorii și pediatrie cronică, iar cele mai reduse sunt la psihiatrie și la recuperare și medicină fizică și de recuperare pentru copii.

În cazul afecțiunilor acute, tariful de decontare este mai ridicat, în funcție de specializare. Pentru intervenții complexe, precum cele de chirurgie cardiovasculară, costurile pot depăși 4.000 de lei pe zi, iar în cazul spitalizării pentru boli infecțioase pot trece de 1.000 de lei pe zi.

Iar pacienții care nu sunt asigurați suportă integral aceste costuri.

Cum poți plăti CASS de la 1 august pentru a avea asigurare medicală.

Persoanele pot să obțină statutul de asigurat prin plata contribuției minime de 10% aplicată la o bază egală cu valoarea a șase salarii minime brute pe economie, ceea ce, în anul 2025, reprezintă 2.430 lei pe an.

Începând cu 1 august 2025 , mulți români vor rămâne fără asigurare medicală gratuită, astfel că vor fi nevoiți să o plătească în fiecare an pentru a putea fi asigurați și să beneficieze de serviciile medicale oferite de stat.

Persoanele care până acum erau coasigurate (soț/soție și părinți fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate) nu vor mai beneficia automat de asigurare medicală gratuită, ci vor trebui să plătească anual o contribuție la CASS.

Cei care doresc să își mențină statutul de asigurat trebuie să depună declarația unică, prin formularul 212 la ANAF, și să plătească contribuția. Plata se face în două tranșe: 25% la depunerea declarației și 75% până la data de 25 mai a anului următor.

Depunerea declarației se poate face cel mai simplu online prin Spațiul Privat Virtual (SPV) al ANAF.

Indemnizația de creștere a copilului va fi supusă contribuției CASS de 10%

De asemenea, începând de la 1 august, indemnizația lunară acordată părinților aflați în concediu de creștere și îngrijire a copilului (conform OUG 111/2010) va fi supusă contribuției CASS de 10%.

Pe lângă indemnizația de creștere copil, se aplică CASS de 10% la sursă și pentru alte venituri sociale acordate din bugetul statului, precum:

• Pensiile care depășesc 3.000 lei brut lunar (doar pentru partea care depășește acest prag)
• indemnizație de acomodare în cazul adopției;
• indemnizații de șomaj;
• ajutor social (venit minim de incluziune, ajutor familie cu copii);
• indemnizații acordate persoanelor persecutate politic, veterani, deportați;
• personal monahal recunoscut legal
• pensiile private din pilonul II și III de peste 3.000 de lei