• În 2012, noul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Șerban (PSD) a dat șpagă în numele unei firme care prinsese un contract cu Direcția Silvică Iași. Enervat că i se cer prea mulți bani, a făcut denunț, arată REPORTER Iasi.

Între 2012 și 2019, proaspătul președinte al Camerei Deputaților, Ciprian Constantin Șerban (PSD) a fost implicat într-o afacere din bani publici terminată cu un dosar de corupție instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.

Fără a avea nici o calitate oficială într-o societate din Neamț care prinsese un contract cu Direcția Silvică Iași, Șerban a ajuns să negocieze termenii derulării contractului, cerându-i-se mită de către trei reprezentanți ai Direcției în schimbul plății facturilor. La început, Șerban a achitat șpăgile, dar, după ce silvicultorii și-au menținut pretențiile, s-a supărat și a denunțat totul la Parchet.

În final, silvicultorii au fost condamnați cu suspendare prin decizii definitive. Șerban a scăpat de acuzația de dare de mită pentru că procurorii nu aveau vreun dosar pe această speță, iar legea spune că atunci când denunțătorul oferă indicii într-un caz de care anchetatorii nu au habar, atunci acesta nu este pus sub acuzare.

Un împuternicit misterios

Conform deciziilor de la Tribunalul și Curtea de Apel Iași din 2018-2019, consultate de REPORTER, totul a început în martie 2012, atunci când firmei Eden Star Forest SRL din Neamț, înființată cu un an înainte, i-a fost atribuit de Direcția Silvică Iași un contract având ca obiect prestarea de servicii pentru silvicultură-cultură şi refacerea pădurilor la Ocolul Silvic Răducăneni.

Preţul stabilit pentru îndeplinirea contractului era de 535.844 lei, la care se adăuga TVA de 128.602,56 lei, totalul fiind de 664.446,56 lei.

Termenul stabilit pentru îndeplinirea obiectului contractului era de 10 luni.

În mod ciudat, deși unic asociat și administrator al Eden Star Forest SRL era un nemțean pe nume Claudiu Ioan Horea, la scurt timp după încheierea contractului, Șerban și încă o persoană au venit la Răducăneni pentru a discuta despre modalitatea de executare a contractului, versiunea fiind că erau împuterniciți de către Horea pentru acest lucru.

Negocieri pentru șpagă

În discuțiile cu Nicolae Balint şi Vasile Băran, şef district, respectiv şef în cadrul Ocolului Silvic Răducăneni şi Mihai Grigoraş, inginer la Compatimentul de Cultură şi Refacere a Pădurilor din acelaşi ocol silvic,

reprezentanților Eden Star Forest „li s-a solicitat ca executarea lucrărilor să fie făcută cu muncitori din zonă, iar manopera de 664.446,56 lei, transportul lucrătorilor şi 4% din valoarea manoperei să le fie plătită lor pentru a nu întâmpina dificultăţi la recepţia lucrărilor.”

Inițial, această propunere nu a fost acceptată de către cei doi reprezentanţi ai firmei, deși silvicultorii le-au transmis că „o să aibă dificultăţi la recepţia lucrărilor şi va fi scăzut din preţul contractului”.

În aprilie 2012, Șerban a revenit la Răducăneni, unde a reluat negocierile, acceptând să plătească manopera lucrărilor ce urmau să fie efectuate de către muncitorii lor, o parte, cealaltă parte urmând a fi efectuată de muncitorii firmei, precum şi să plătească un comision/șpagă de 3% din totalul valorii manoperei.

Ulterior, conform rechizitoriului, în perioada mai-august 2012, Șerban a dat inculpaţilor, în total, pentru manopera lucrărilor efectuate de muncitorii lor, suma de 74.309,5 lei şi 3% din această valoare, rotunjit la 6.052 lei – șpagă.

Denunț când n-a mai vrut să dea

În septembrie 2012, unul dintre silvicultori i-a cerut lui Șerban să achite suma de 19.910,07 lei reprezentând manopera pentru valoarea lucrărilor efectuate de către muncitorii săi şi 3% din această valoare, respectiv suma de 600 lei.

La acel moment, au afirmat procurorii, „în aceste condiţii, martorul (Șerban n.r.) a denunţat fapta autorităţilor care au procedat la constatarea infracţiunii flagrante, activitate ce a avut loc în data de 25.09.2012, când asupra lui Balint Nicolae a fost identificată suma de 20.000 lei reprezentând valoarea manoperei din ultima factură şi 600 lei reprezentând 3% solicitaţi pentru derularea în bune condiţii a contractului.”

După aproape patru ani, în iulie 2016, ce trei silvicultori au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru luare de mită. La dosar a fost depusă și o discuţie înregistrată audio –video, interceptată autorizat, dintre unul dintre inculpați și denunțător:

Șerban: Ăia trei la sută. Îs vreo şaizeci-şaptezeci milioane cât v-am dat până acum.

Balint: Nu-s domnule.

Șerban: Cred că sunteţi cel mai câştigat din toţi.

Balint: Da,.. Da,..nu.. nu le-am luat. Patru la sută nu le-am luat din prima. Ştii?

Șerban: La prima factură aia de nouă sute nu v-am dat nimic. Da, ştiu!

Balint: Da… Da…

Șerban: După.

Balint: Da.

(…)

Balint: Da nu, domnule. Nu-mi pune şi cotele şi nu-mi pune şi ce n-am luat din prima… că primul miliard l-ai făcut fără mine.

Șerban: Doi ori trei şaizeci de milioane. Na! tot îs..o căruţă de bani. Eu câştig.

Balint: Nu.. Nu ţine de… la banii ăştia.

În aprilie 2018, toți inculpații au fost condamnați de Tribunalul Iași.

Nicolae Balint – trei ani de închisoare, Vasile Baran – doi ani de închisoare, în timp ce inginerul Mihai Grigoraş a primit o pedeapsă de 1 an şi 6 luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu suspendare. Deciziile au fost menținute, în octombrie 2019, de Curtea de Apel Iași. Șerban a fost audiat ca martor în timpul procesului.

A ajuns unul dintre șefii României

REPORTER a scris despre procesul penal în 2017, la scurt timp după ce dosarul fusese trimis în judecată. La acel moment, Șerban, care ajunsese deputat PSD, declara: „Au trecut atâţia ani de atunci, nici nu mai ştiu care este stadiul procesului. Aşteptăm ca instanţa să ia o decizie. Am realizat atunci mare parte din lucrări. Din câte îmi amintesc, parcă am avut şi un proces cu Direcţia Silvică.”

El a scăpat de acuzația de dare de mită deoarece a denunțat faptele înainte ca procurorii să aibă vreo informație despre această speță, ceea ce, conform legii, l-a dezincriminat total.

La sfârșitul lunii decembrie 2024, ales pentru al treilea mandat de deputat consecutiv, social-democratul a devenit președinte al Camerei Deputaților, una dintre cele mai importante funcții din Statul român.

Presa a scris, în repetate rânduri, despre faptul că Șerban este un traseist politic, înainte de PSD, făcând parte din PP-DD și UNPR.

****

O analiză Moldova Invest din momentul alegerilor parlamentare din 2024 indică chestiuni pe care Șerban vrea să le ascundă.

Analiza situației financiar-patrimonială a deputatului Ciprian Șerban în perioada 2020-2024, lider al grupului PSD în Camera Deputaților și candidat pentru un nou mandat pe listele PSD Neamț se bazează pe informațiile din declarațiile sale de avere, acoperind bunurile deținute, veniturile realizate și datoriile acumulate.(sursă:Moldova Invest)

I. Bunuri imobile:

Ciprian Șerban și familia sa dețin următoarele proprietăți:

1. Două apartamente în Roznov, județul Neamț, cu suprafețe de 61,56 m² și 60 m², ambele dobândite prin moștenire în 2003, fiecare având o cotă parte de 3/8 în coproprietate cu alți membri ai familiei (Anca și Maria Șerban).

II. Bunuri mobile:

1. Ceas de marcă Hublot – dobândit între 2017 și 2022, estimat la 5.000 euro.
2. Bijuterii – achiziționate între 2019 și 2022, cu o valoare estimată la 6.000 euro. Aceste bunuri reflectă un interes pentru obiecte de valoare, care pot funcționa și ca active investiționale.

III. Active financiare:

Ciprian Șerban nu a raportat conturi sau depozite bancare care să depășească 5.000 euro, dar declară două datorii semnificative:

• Credit la Romextera, contractat în 2006, scadent în 2026, cu o valoare de 20.000 euro.
• Credit la BRD, tot din 2006, cu scadență în 2026, în valoare de 5.000 euro.

Aceste împrumuturi indică un nivel de îndatorare care necesită gestionare, dar sunt relativ modeste comparativ cu activele deținute.

IV. Venituri:

1. Veniturile din salarii:
   • Ciprian Șerban a încasat un salariu anual de 141.919 RON în calitate de deputat la Camera Deputaților.
   • Alocația copilului său, Șerban Denis, a fost de 2.539 RON anual, de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială.

Acest venit anual din salariul de deputat asigură o bază financiară stabilă, corespunzătoare funcției deținută.

V. Datorii:

În plus față de creditele menționate anterior (total de 25.000 euro), nu apar alte datorii majore care să afecteze semnificativ situația financiară.

VI. Evoluția patrimonială:

Pe parcursul mandatului 2020-2024, nu se observă fluctuații semnificative în averea deputatului. Principalele elemente deținute, precum apartamentele moștenite și bijuteriile/ceasul, rămân constante, iar veniturile din salarii oferă o sursă stabilă de finanțare. Datoriile sunt controlabile, iar activele deținute (ceasuri și bijuterii) pot reprezenta un mod de diversificare a patrimoniului.

În ansamblu, Ciprian Șerban are o situație patrimonială echilibrată, cu active imobiliare valoroase, bunuri mobile de prestigiu și o îndatorare gestionabilă.

1. Participare în societăți comerciale:
   • Este asociat unic la SC IN2ENERGY HOLDING SRL din județul Neamț, având obiect de activitate consultanță pentru afaceri și management, o firmă cu cifră de afaceri de 56.200 de lei în 2023.
2. Calitatea de membru în organe de conducere:
   • Nu deține funcții de conducere, administrare sau control în alte societăți comerciale sau organizații neguvernamentale, conform declarațiilor.
3. Roluri în Partidul Social Democrat:
   • Șerban deține funcții politice importante, fiind prim-vicepreședinte al PSD Neamț și președinte al PSD Roznov. Aceste funcții politice sunt esențiale pentru influența sa la nivel local și județean.
4. Contracte:
   • În declarațiile analizate, nu sunt menționate contracte cu instituții publice, fonduri externe sau societăți comerciale unde statul este acționar majoritar/minoritar. Acest lucru sugerează că nu a obținut beneficii directe din funcția sa publică prin astfel de contracte.
5. Evoluție în funcții:
   • Din 2022 până în 2023, funcțiile politice ale deputatului au rămas aceleași, cu o singură schimbare subtile a funcției în PSD Neamț, de la „vicepreședinte” la „prim-vicepreședinte”.

Concluzii:

Declarațiile de avere ale lui Ciprian Șerban reflectă o imagine aparent modestă de cetățean de condiție medie. Averea sa constă în apartamente moștenite și câteva bunuri de valoare (ceas și bijuterii), iar îndatorarea este controlabilă, raportată la veniturile de deputat. Firma sa , cu o activitate modestă, și absența contractelor publice din 2018 până în prezent sugerează o conformitate de fațadă, fără acumulări sau beneficii vizibile din poziția politică.

În timp ce Șerban se prezintă drept un politician de condiție medie, cu o avere relativ modestă, contradicțiile dintre ascensiunea sa politică și lipsa unor acumulări patrimoniale mai consistente sunt evidente. În plus, alianțele sale cu lideri politici și oameni de afaceri controversați din județul Neamț sugerează o dinamică mai complexă, care merită o analiză aprofundată.

Stilul de viață vs. declarația de avere
Un alt aspect important îl reprezintă stilul de viață al deputatului. Locuințele ocupate, deplasările și relațiile sociale nu se corelează întotdeauna cu imaginea unui politician cu resurse financiare limitate. Acest decalaj alimentează percepția că o parte din avere ar putea fi ascunsă.

Cine este cu adevărat Ciprian Șerban?
Ciprian Șerban este un exemplu elocvent al discrepanței dintre imaginea oficială și realitatea percepută. Deși declarațiile de avere oferă o imagine de conformitate, lipsa unor verificări suplimentare și contextul politic din județul Neamț pun sub semnul întrebării integritatea acestora. Pentru un politician cu influență și resurse aparent limitate, transparența completă ar trebui să fie mai mult decât o obligație legală – ar trebui să fie o datorie morală.

Epilog: Nevoia de responsabilitate publică
Cazul lui Ciprian Șerban scoate la iveală o problemă mai mare a politicii românești: lipsa unui mecanism eficient de monitorizare a averilor demnitarilor. În lipsa unor măsuri clare de verificare și responsabilizare, încrederea publicului în instituțiile statului va continua să fie erodată. Este timpul ca politicienii să înțeleagă că transparența nu este un lux, ci o condiție indispensabilă pentru o democrație funcțională.

Distribuie Distribuie Comentarii