Decizia plenului Camerei Deputaților în cazul Ion Diniță a fost amânată
Decizia în cazul cererii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de încuviințare a arestării preventive a deputatului conservator Ion Diniță a fost amânată luni de plenul Camerei Deputaților din lipsă de cvorum, în sală fiind prezenți doar 116 deputați din totalul de 403.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES ARHIVA
În următoare ședință de plen, lunea viitoare, se va acorda votul în cazul Diniță, potrivit președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
Plenul Camerei Deputaților urma să decidă luni cu privire la cererea DNA de încuviințare a arestării preventive a deputatului conservator Ion Diniță, în același dosar în care este cercetat și președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a analizat marțea trecută cererea DNA, dar nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea sau respingerea acesteia.
"Comisia juridică a fost sesizată de Biroul permanent cu scrisoarea adresată Parlamentului cu privire la cererea de încuviințare a arestării preventive a deputatului Ion Diniță. Această hotărâre trebuie să se ia cu jumătate plus unu, cu votul majorității membrilor comisiei, prin urmare, din totalul de 26 trebuiau să fie 14 voturi pentru. S-a votat după cum urmează: 9 voturi pentru arestarea preventivă, 13 împotrivă și un vot a fost anulat. Prin urmare, Comisia juridică va întocmi un raport către Biroul permanent în care va spune că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru arestarea preventivă a domnului Diniță. Plenul este suveran să decidă dacă va încuviința arestarea preventivă sau nu", a declarat vicepreședintele comisiei Ciprian Nica.
Procurorul general Tiberiu Nițu i-a transmis ministrului Justiției pe 10 octombrie referatul DNA pentru a solicita Camerei Deputaților încuviințarea reținerii și arestării preventive a deputatului Ion Diniță, pus sub acuzare în dosarul de corupție în care este cercetat și președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.
Potrivit DNA, Diniță este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
AGERPRES/(AS — autor: Florentina Ștefănescu, editor: Antonia Niță)
