Decizii „la două dimineața” și legi făcute pe genunchi: pericolele ignoranței din Parlament

Un exemplu recent de afișaj din București, legat de pericolele nașterii prin cezariană, bazat pe informații neadevărate, scoate în evidență modul superficial în care sunt luate unele decizii chiar și la nivel de administrație publică. Și la nivel parlamentar, în pline dezbateri pe buget, a trecut un amendament cu implicații legale și etice serioase legat de dreptul femeilor de a face avort.

Nu sunt însă singurele exemple. „Adevarul” a stat de vorbă cu Andrada Cilibiu, expertă în drepturile femeilor, care spune că, uneori, atenția ONG-urilor și asociațiilor pentru apărarea drepturilor femeilor este pusă la încercare.

„Sigur, cea mai recentă care a intrat și în discuție a fost propunerea în cadrul bugetului, este amendamentul care a dat câteva zeci de mii de lei către două organizații anti-avort, votat la două dimineața, după ce amendamentul acesta a fost scăpat în comisii. Din ignoranță și neatenția parlamentarilor, au votat aproape toți în bloc acest amendament, care a și trecut, fără să se uite ce implică, fiind și ilegal. De altfel, nici măcar nu poți oferi o sumă de bani la bugetul de stat către organizații așa, pur și simplu, nominal.

Deci, până la urmă, aici avem și probleme de legalitate și probleme de etică și moralitate, iar sursa lor este fix ignoranța decidenților noștri, care nu sunt în stare să-și facă treaba și nici măcar să se uite pe ce votează”, spune reprezentanta FILIA.

În paralel, unele propuneri legislative, deși bine intenționate, riscă să producă efecte contrare celor urmărite. Lipsa consultării experților și a organizațiilor care lucrează direct cu victimele poate conduce la portițe legislative care să facă mai mult rău victimelor violenței domestice.

„Am avut mai multe propuneri legislative după cele 66 de femiciduri de anul trecut. Este, într-adevăr, extraordinar că parlamentarii noștri se ocupă de acest subiect, pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, dar, din păcate, adesea o fac fără să se uite la imaginea mai largă și de ansamblu și fără să se consulte cu organizațiile sau cu specialiștii din domeniu, care lucrează direct cu victimele.

Așa că avem tot felul de bucăți de legi și propuneri care, de fapt, fac mai mult rău decât bine, fără să ne uităm, evident, la toate implicațiile acțiunilor noastre.”

Marșuri anti-avort și sprijin instituțional

Fenomenul nu se oprește la nivel legislativ. În spațiul public, acțiunile unor organizații sunt susținute chiar de primării.

„Apoi, vorbim tot în luna martie, s-au organizat în mai multe localități din țară marșuri anti-avort, cu mesaje absolut problematice. Organizații care, din păcate, au atitudini complet imorale și neetice față de femeile care se află în momente vulnerabile și se confruntă cu o sarcină nedorită.

Aceste marșuri, în anumite localități, de exemplu la Iași, au fost organizate cu sprijinul primăriilor sau inspectoratelor școlare.”

Cine diseminează informația care ajunge la public?

Specialista atrage atenția că impactul acestor inițiative ajunge direct în școli, acolo unde accesul este selectiv și lăsat la latitudinea conducerii instituțiilor și ale inspectoratelor.

„Inspectorate școlare care le permit acestor organizații să meargă în școli și licee și să vorbească cu elevii. Elevii din România nu au acces la alternative, pentru că nu au acces la educație sexuală. Elevii noștri află tot felul de informații false, fără niciun fundament medical, din partea acestor organizații.

Totul, evident, cu aprobarea instituțiilor publice, care sunt aceleași instituții publice care se zbat de mulți ani și pun piedici în calea educației sexuale, care ne-ar ajuta atât de mult, atât în prevenirea sarcinilor nedorite, cât și în prevenirea, de exemplu, a violenței sexuale sau a violenței domestice.”

În lipsa unei documentări solide, chiar și inițiativele bine intenționate pot avea consecințe negative.

„Și asta, din nou, cele mai bune intenții, dar neinformat suficient, fără consultări cu societatea civilă sau cu specialiștii, ajungem în astfel de puncte în care, de fapt, facem mai mult rău decât bine.”

Obligațiile României la nivel european

Comparativ cu alte state europene, România rămâne în urmă în ceea ce privește cadrul legislativ și aplicarea lui.

„La nivel internațional, presupun că legislațiile s-au adaptat în urmă cu foarte mult timp. Cumva nu mai e un subiect în străinătate, e strict o problemă românească, nu? Evident, fiecare țară are de îmbunătățit. Avem exemple de bună practică extraordinare — Franța, pe sănătate reproductivă, a băgat dreptul la avort în Constituție. Italia tocmai și-a îmbunătățit legea, a crescut și acolo pedeapsa pentru femicid.

Cumva, în celelalte state europene, și mai ales în statele vestice, deja de mulți ani există legi ale femicidului, legi mult mai bune decât la noi și puse în practică mult mai bine pentru prevenirea și combaterea violenței de gen.”

În acest context, România are și obligații clare de aliniere la standardele europene în domeniul combaterii violenței de gen.

„Și, evident, aceste țări sunt și mai eficiente în a pune în aplicare directivele care vin de la Uniunea Europeană. Și acum noi avem până în 2027 obligația de a introduce în legislația noastră o directivă care se ocupă fix de problematica violenței de gen.

Și acolo avem aspecte care țin de hărțuirea în mediul online, căsătorii forțate, violență sexuală și așa mai departe.”