Statele central-europene se confruntă cu "tentative tot mai drastice de intervenţie" externă, a scris joi pe Facebook ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, după o convorbire telefonică avută cu omologii săi din ţările vecine Slovacia şi Serbia.

Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe

"Bruxelles-ul vrea să elimine guvernele pro-pace şi patriotice din regiune, prin urmare aceste ţări trebuie să-şi apere mai ferm suveranitatea", a indicat Szijjarto după discuţia avută cu omologul său slovac, Juraj Blanar, şi cu cel sârb, Marko Duric, scrie Agerpres.

Ministrul ungar a estimat că Bruxelles-ul nu mai este un jucător semnificativ în politica globală, "lucru reflectat şi de faptul că la discuţiile ruso-americane din Alaska săptămâna aceasta cărţile nu vor fi jucate în Europa". "Aceasta în mod evident frustrează liderii politici din mainstream-ul liberal, ceea ce conduce la o presiune crescută asupra guvernelor pro-pace care promovează interesele naţionale şi nu cedează în faţa Bruxelles-ului", ce urmăreşte înlocuirea acestora cu "guverne marionetă", a argumentat şeful diplomaţiei ungare.

"Este acum mai clar ca lumina zilei că tentative tot mai drastice de intervenţie sunt lansate pentru a înlătura guvernele patriotice slovac, ungar şi sârb", a insistat Szijjarto după convorbirea cu omologii săi şi a asigurat că toţi cei trei miniştri participanţi la această discuţie s-au asigurat reciproc de solidaritatea lor.

Liderul opoziţiei ungare, Peter Magyar, a acuzat joi mai devreme Rusia de interferenţă în politica internă a Ungariei, după ce Serviciul de Informaţii Externe rus (SVR) a emis o declaraţie conform căreia Comisia Europeană încearcă să determine o "schimbare de regim la Budapesta" prin înlăturarea de la putere a premierului conservator Viktor Orban.

În declaraţia publicată miercuri, serviciul rus afirmă că, pe baza informaţiilor pe care le-a obţinut, Comisia Europeană vede actuala conducere a Ungariei drept un obstacol tot mai serios în calea unei "Europe unite" cu puterea centralizată la Bruxelles, care l-ar prefera la conducerea guvernului ungar pe opozantul Peter Magyar, un politician loial "elitelor globaliste".

"Bruxelles-ul este înfuriat de încercările Budapestei de a urma o politică independentă şi de a influenţa deciziile colective, în special cele care privesc Rusia şi Ucraina", mai remarcă SVR.

Vizat de această declaraţie, liderul opoziţiei ungare, Peter Magyar, un fost aliat al lui Orban devenit adversar al acestuia în urma unei afaceri politico-conjugale , a acuzat Rusia că încearcă să intervină direct în politica internă ungară pentru a influenţa opţiunile de vot în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor. "Ieri, o operaţiune a fost lansată oficial împotriva Ungariei. O ţară străină care nu ne este aliată intervine activ în chestiunile interne ale ţării noastre", a susţinut opozantul ungar.

Dar Viktor Orban însuşi a spus de mai multe ori că Bruxelles-ul urmăreşte să-l înlăture de la putere pentru a instala un guvern "marionetă" la Budapesta, acţiuni despre care a afirmat că au fost susţinute şi de administraţia fostului preşedinte american Joe Biden prin intermediul unor entităţi precum Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID) - a cărei activitate a fost suspendată de noul preşedinte Donald Trump -. care au sprijinit financiar diverse mass-media şi ONG-uri în Ungaria.

De altfel, solicitat să comenteze declaraţia emisă de serviciul rus de spionaj, ministrul de externe Peter Szijjarto a spus că aceasta nu aduce "nicio noutate".

Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia şi îl acuză de încălcarea "statului de drept" prin acţiuni precum respingerea migranţilor ilegali, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor instanţelor europene în faţa celor emise de instanţele ungare. Refuzul lui Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi, mai recent, adoptarea unei legislaţii ce restrânge finanţările din străinătate pentru ONG-uri şi presă în Ungaria au amplificat acest conflict.

Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor şi partidul conservator Fidesz al lui Orban este ameninţat de noul partid Tisza, creat de Peter Magyar. Acesta din urmă a demisionat din partidul Fidesz la începutul anului trecut, după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. Formaţiunea lui Magyar, care se descrie drept un partidul pro-european de centru-dreapta, s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Unele sondaje recente susţin că Tisza ar devansa Fidesz în intenţiile de vot şi că Orban riscă să piardă puterea după alegeri.