Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că obiectivul Rusiei nu a fost niciodată să acapareze teritorii ucrainene, ci doar să protejeze drepturile cetățenilor ruși.

Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unui interviu la televiziunea publică.

„Vreau să subliniez încă o dată că nu am spus niciodată că aveam nevoie să acaparăm niște teritorii. Nici Crimeea, nici Donbasul, nici Novorossia [numele Rusiei pentru Ucraina – n.red.] în calitate de teritorii nu au fost vreodată obiectivul nostru.”

În schimb, susține Lavrov, Moscova „a dorit întotdeauna să protejeze poporul rus care trăiește în teritoriile menționate de sute de ani”.

El a mai spus că, în timpul președinției lui Volodimir Zelenski, Ucraina ar fi „adoptat legi care vizau anularea drepturilor vorbitorilor de limba rusă”.

Declarația diplomatului rus pare cel puțin bizară în contextul în care Rusia cere recunoașterea unor teritorii ucrainene pe care le-a anexat, inclusiv a unora pe care forțele ruse nu le controlează. Totuși, aceasta reflectă cu acuratețe obiectivele mai profunde ale Rusiei în Ucraina, comentează analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

Astfel, Lavrov a reiterat că obiectivele de război ale Rusiei se referă la „protejarea” populației ruse și rusofile de guvernul ucrainean, pe care Kremlinul îl caracterizează în mod fals ca fiind ilegitim și opresiv.

Tocmai aceste obiective arată faptul că Kremlinul încearcă să înlăture guvernul ucrainean ales democratic și să-l înlocuiască cu un guvern pro-rus care ar permite Kremlinului să controleze Ucraina fără a fi nevoie să lupte pentru controlul fizic al teritoriului sau să-l anexeze.

În mod grăitor, a exprimat cereri care contravin suveranității Ucrainei, inclusiv ca Ucraina să abroge legile privind limba și religia, decizii pe care le poate lua doar guvernul unui stat suveran.

Totodată, Lavrov a declarat explicit că „nu se poate vorbi despre niciun acord de pace pe termen lung” cu Ucraina dacă nu este respectată securitatea Rusiei și drepturile vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina, întrucât „acestea sunt motivele care trebuie eliminate urgent în contextul unei înțelegeri”.

Or, insistența Kremlinului de a-și impune voința în afacerile interne ucrainene oglindește argumentele prezentate de președintele rus Vladimir Putin în eseul său din 2021, în care susținea că Ucraina nu ar trebui să existe independent de Rusia.

În concluzie, declarația lui Lavrov evidențiază cu atât mai mult obiectivul mai larg al Kremlinului de a obține controlul politic deplin asupra Ucrainei înainte ca Rusia să accepte să pună capăt războiului.

„Cauzele profunde ale războiului”

Cererile teritoriale ale Rusiei sunt indisociabile de ceea ce Kremlinul numește „cauzele profunde” ale războiului. Este motivul pentru care Kremlinul nu a arătat nicio disponibilitate de a compromite niciunul dintre aceste obiective sau de a sacrifica unele în favoarea altora, pentru a facilita sau finaliza un proces de pace.

Kremlinul și-a definit în mod repetat obiectivele de război ca fiind demilitarizarea Ucrainei, schimbarea guvernului în favoarea unui guvern proxy pro-rus și angajamentul de a nu adera la NATO și la alte alianțe internaționale. Iar oficialii de la Kremlin au reiterat pe tot parcursul războiului și al negocierilor că Rusia va atinge aceste obiective de război fie militar, fie diplomatic.

Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022, după ce nu a reușit să preia controlul asupra Ucrainei prin alte mijloace.

Putin a încercat să silească Ucraina să legitimeze Republica Populară Donețk (DNR) și Republica Populară Lugansk (LNR) proclamate ca teritorii separate de Rusia în acordurile Minsk II (2015), care au parafat încetarea focului.

Kremlinul a făcut presiuni asupra Ucrainei pentru a extinde autonomia legală limitată a acestor regiuni în decembrie 2019 și a recunoaște o autonomie mai largă pentru Donbas în Constituția Ucrainei, dar Ucraina a respins acest efort. Kremlinul a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022 după acest eșec de a readuce Ucraina sub control rusesc.

Putin neagă suveranitatea ucraineană, susținând că ucrainenii au aparținut întotdeauna națiunii ruse prin prisma „spațiului istoric și spiritual” comun. Putin a folosit aceste afirmații pentru a justifica parțial invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, în urma eforturilor eșuate de a recâștiga controlul asupra Ucrainei prin campanii de război hibrid, scrie ISW.