Deciziile date anterior de Curtea Constituțională a României contrazic argumentele cu care au venit acum judecătorii să secretizeze declarațiile de avere ale demnitarilor. Cristi Danileț, expert în drept, explică faptul că nu există o modificare care să influențeze o astfel de decizie. Singura diferență este însă componența plenului Curții Constituționale.

unii judecători constituționali își încheie mandatele anul acesta FOTO Mediafax

Ce spunea CCR în trecut

Între 2012 și 2014, patru decizii ale CCR au subliniat că publicarea declarațiilor de avere este justificată prin prevenirea corupției.

Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014 vine cu argumente care contrazic în mod direct decizia data joi de Curtea Constituțională

„În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului fundamental la viaţă intimă, familială şi privată prin publicarea declaraţiilor de avere şi de interese, Curtea a subliniat că dreptul la viaţă intimă, familială şi privată nu este absolut, ci, în anumite condiţii, acesta poate fi supus anumitor limitări ori restricţii sau ingerinţe din partea autorităţilor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009). Aplicând aceste principii în cauză, Curtea a constatat, pe de o parte, că soluţia legislativă a publicării declaraţiilor de avere şi de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenţiei Naţionale de Integritate de asigurare a integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenire a corupţiei instituţionale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declaraţii se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanţii împotriva unor ingerinţe arbitrare. În aceste condiţii, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 26 din Constituţie şi art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, arată decizia din 2014.

Ce spune acum CCR

Decizia CCR de joi, 29 mai, prevede că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor și elimină și obligativitatea publicării acestora.

Cu privire la eliminarea veniturilor și bunurilor soților și copiilor majori din aceste declarații, judecătorii consideră acum că fiind vorba de o declarație pe proprie răspundere care angajează răspunderea penală a celui care o completează, ea nu poate fi făcută decât în nume propriu. O persoană nu poate fi trasă la răspundere din punct de vedere penal pentru ce a declarat o altă persoană, argumentează CCR.

În ce privește al doilea articol declarat neconstituțional, CCR a precizat că era încălcat dreptul la viață privată și protecția datelor personale din legislația europeană și a apreciat că „este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii”.

Ce (NU) s-a schimbat

„Nu există nicio diferență, nu s-a schimbat nimic, ca să ne gândim bine. Nu s-a schimbat nimic între 2014 și 2025. A apărut într-adevăr regulamentul cu privire la datele personale GDPR, dar ăsta nu are nicio legătură cu declarațiile de avere. GDPR este doar pentru anonimizarea numelui. Deci nu este nicio problemă dacă funcționarul public declară averea familiei. De fapt este vorba de soți, copiii minori în întreținere sau copiii minori sau majori în întreținere. Cu ascunderea numelor lor, dacă asta este problema de nume. Dar averea nu este dată cu caracter personal. Faptul că eu am o vilă în curte și declar că am o vilă, nu înseamnă că se expune către public date cu caracter personal.

Ce face CCR-ul acum este un lucru îngrozitor. Nu este prima soluție dubioasă a CCR-ului. Mai este una în urmă cu câțiva ani când CCR-ul a spus că veniturile lunare ale persoanelor care sunt angajate la stat sunt secrete. Aia a fost o decizie care a trecut nebăgată în seamă. După care CCR-ul a verificat de mai multe ori legea ANI. Această lege a ANI este foarte modernă. Corespunde cu standardele internaționale. Sunt țări unde le fac nu numai persoanele publice, ci și persoanele fizice care câștigă la privat, care sunt angajați la privat. Numai în România este problema asta, pentru că România în realitate este o țară plină de corupție, în care sunt o grămadă de funcționari care abuzează, care estorchează bani de la stat, care trec averea pe numele altuia din familie ca să se piardă urma banilor și a averii”, explică fostul judecător Cristi Danileț.

Magistratul mai subliniază că ANI nu are posibilitățile tehnice să facă verificările necesare.

„Iată că măsurile astea care trebuiau să fie de o transparență totală, brusc ajung să fie interpretate ca fiind contrare drepturilor omului. Nu este adevărat. Nu încalcă drepturile omului o declarație de avere prin care funcționarul plătit din bugetul statului, din banii publici, declară ce averea are. Pentru că el trebuie să declare și veniturile și averea. Și dacă există o creștere dubioasă, nejustificată, spune legea, atunci este firesc ca cineva să semnaleze de acest lucru. Ori ANI, în momentul de față nu poate verifica averea pentru toți funcționarii și magistrații din România. N-are posibilitățile tehnice. De aceea publicul trebuia să aibă la dispoziție aceste declarații, dar mai ales presa de investigație”.

„Interpretarea Constituției se schimbă în funcție de componența membrilor CCR”- Cristian Danileț, fost magistrat CSM

„Adevărul este că s-a schimbat doar componența CCR-ului. Și în felul acesta ne dăm seama că, de fapt, o lege este constituțională sau nu, nu în raport cu Constituția, ci în raport de persoanele care sunt la Curtea Constituțională. Realitatea este că interpretarea Constituției se schimbă în funcție de componența membrilor CCR”, mai spune Cristian Danileț.

„Trebuie toată lumea să înțeleagă că o persoană publică înseamnă o persoană care trebuie să dea dovadă de o transparență mai mare, își expune și membrii din familia cu care locuiește. Adică casa în care eu locuiesc, sigur, soția mea este privată, dar casa în care eu locuiesc cu ea este a mea, a noastră. Și trebuie să știe publicul că eu am o casă în care locuiesc cu soția mea. Iar dacă soția mea dobândește, să spunem, o moștenire sau câștigă la loto sau primește o moștenire foarte mare, păi și eu sunt beneficiar”, mai punctează Danileț.

În prezent plenul CCR este condus de Marian Enache (PSD, 2016). Judecătorii CCR sunt Mihaela Ciochină (PNL, 2022), Cristian Deliorga (PSD. 2019), Dimitrie Bogdan Licu (PSD, 2019), Laura Iuliana Scântei (PNL, 2019), Gheorghe Stan (PSD, 2019), Livia Doina Stanciu (PNL, 2016), Elena Simina Tănăsescu (Klaus Iohannis, 2022) și Varga Attila (UDMR, 2016).

În 2014, CCR era condusă de Augustin Zegrean, iar judecători erau Valer Dorneanu, Toni Greblă, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Daniel Marius Morar, Mona-Maria Pivniceru, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader.

Trei judecători actuali își încheie mandatele anul acesta. Este vorba de președintele CCR, Enache Marian, Stanciu Livia-Doina, și Varga Attila.