Donald Trump a precizat că SUA nu vor prelua prin forță Groenlanda, dar i-a criticat dur pe aliații europeni, în discursul său atât de așteptat la Forumul Economic de la Davos. Politologul Flavius Caba analizează, pentru „Adevărul”, discursul liderului de la Casa Albă și vorbește despre direcțiile trasate de acesta.

Donald Trump și-a ținut discursul la Davos, miercuri, 21 ianuarie, într-o atmosferă tensionată. După declarațiile sale referitoare la Groenlanda, Trump a fost atacat de președintele Franței, Emmanuel Macron, dar și de alți lideri europeni, însă nu a rămas dator.

Din start, Donald Trump a precizat că se află și în fața unor „inamici”, fără a-i numi, după care s-a referit la performanțele economice ale SUA și a ținut să sublinieze eșecurile Europei.

Groenlanda, în centrul discursului

„Îmi place Europa, vreau să se dezvolte, dar nu se îndreaptă în direcția bună”, a spus liderul de la Casa Albă. „Vrem să avem aliați puternici, nu slăbiți”, a adăugat el, după ce a criticat politica energetică a statelor europene. Donald Trump nu a scăpat ocazia de a puncta faptul că Europa are o energie extrem de scumpă, ceea ce o face necompetitivă.

A fost la fel de critic în privința Danemarcei și a aliaților europeni în chestiunea Groenlandei și a amintit că danezii au fost învinși de Germania nazistă în numai 6 ore. Danemarca, a accentuat Trump, e la fel de vulnerabilă acum în fața Chinei și a Rusiei, a adăugat el și a subliniat că europenii ar fi vorbit germană și japoneză, dacă SUA nu ar fi intervenit în Al Doilea Război Mondial.

Cel mai important de departe, el a spus că vrea ca Statele Unite ale Americii să cumpere Groenlanda, dar că nu va folosi forța. „Nu cerem decât să obținem Groenlanda, inclusiv posesia, ca să o putem apăra”, a afirmat Donald Trump.

10 ani teribili la nivel global

Politologul Flavius Caba decriptează, într-o analiză pentru „Adevărul”, mesajul lui Trump, și explică și cum ar trebui perceput acesta la București.

„Cred că este pentru prima dată când Forumul de la Davos e organizat în această formulă, în ce privește tensiunea între aliați. Ceea ce este specific acestui forum de la Davos este că prezintă, că anunță chiar o perioadă de competiție de următorii 10 ani. Adică, prin mesajele transmise și discursurile susținute de Donald Trump, dar și de alți lideri, preconizez această perioadă a unei competiții între marile puteri, inclusiv între SUA și UE. Și mesajul acestui forum a fost că ne aflăm într-o perioadă de tranziție de la o anumită ordine bazată pe unele reguli, de la ordinea internațională stabilită după Al Doilea Război Mondial, spre o nouă direcție”, spune Caba.

El vorbește despre trei mari direcții și detaliază. „În această perioadă vor fi puțin trei mari direcții. Din start trebuie spus că va fi o perioadă de transformări geo-economice. Punctul doi, m-aș referi la alianțe, inclusiv cea transatlantică. Acestea se află în reformare. Punctul trei, reziliența - atât a unor state, atât și a unor alianțe, cât și a unor alte formate, va fi supus testărilor. Adică va fi o anumită presiune ca fiecare entitate să vadă cât rezistă și în ce direcție va merge. Marile puteri, în această perioadă, își permit să meargă și singure. Din cauza că, sau datorită, depinde cum privim, ele dețin mărimea pieței, au o piață economică mare care le permite să joace altfel și au o capacitate militare puternică care le permite să își pună punctul de vedere. De asemenea, ca un al treilea element, marile puteri pot dicta anumiți termeni în negocieri”, adaugă Caba.

O lume tot mai polarizată

Polarizarea va fi cuvântul de ordine, atât la nivelul alianțelor, cât și pe plan intern, în cele mai multe state. Pe de altă parte, puterile regionale vor avea un alt statut față de marile puteri, evident nu la fel de privilegiat.

„Țările celelalte, de nivel mediu, în special vorbim de puteri medii, regionale, aici va fi o altă dinamică. Și anume, unele se vor conforma, altele se vor adapta, altele vor evita să intre în acest clivaj, iar altele, probabil, se vor supune. Cam așa se preconizează perioada următoare de incertitudine până la o nouă reașezare. Tot în acest context, și din perspectiva Statelor Unite, pe lângă discursul anterior al altor mari puteri, mă refer Rusia și China, Statele Unite, prin vocea administrației de la Casa Albă, a reiterat de mai multe ori, bineînțeles, că lumea nu va mai fi unipolară, ci va fi multipolară. Chiar dacă s-a discutat sau se discută în Europa de multilateralism, care e total diferit față de multipolaritate, aici, la Davos, o să se observe că multipolaritatea se află în regres, iar ordinea internațională este fragmentată. Probabil, în această perioadă am putea asista și la o polarizare și fragmentare mai mare a societății. Și anume, discursul de genul strada versus elitele. Și aici mă refer la o analiză globală pe regiuni, fără să menționez neapărat un stat specific”, consideră expertul.

Mai puțin accent pe schimbările climatice

Și tot din discursul lui Donald Trump reiese o nouă direcție. Schimbările climatice nu vor mai beneficia de aceeași atenție. De altfel, inclusiv Uniunea Europeană, care a promovat Green Deal, dă acum înapoi, chiar dacă nu împărtășește poziția lui Trump.

„Apar aceste clivaje economice. Probabil că se va discuta în continuare la Davos și de acest risc tehnologic cu care ne vom confrunta în perioada următoare. Acesta nu a fost evaluat suficient până acum, așa că nu știm exact cum va impacta societatea pe diferite dimensiuni, atât pe dimensiunea militară, cât și economică, dar și societatea lor. Schimbările climatice nu vor mai fi pe primul plan al discuției, iar acesta este cadrul general în care a apărut discursul președintelui Trump”, mai arată Caba.

În opinia sa, Donald Trump, chiar dacă nu va lua cu forța Groenlanda, va căuta prin alte mijloace să o obțină. Nu este foarte clar cum vor reuși să-i reziste europenii, mai ales că au fost surprinși de revenirea lui Trump la Casa Albă. Discursul său arată că Donald Trump nu va renunța la insula care a devenit mărul discordiei cu europenii.

„Președintele Trump are foarte bine fundamentat, în opinia mea, proiectul său și intențiile. El știe ceea ce dorește să obțină. În ce privește problema Gronelandei, ell face analiza cost-beneficiu în mod tranzacțional. În schimb, probabil liderii europeni nu l-au luat foarte mult în considerare de-a lungul timpului. Abordarea lor față de Trump a pornit de la premisa că nu are cunoștințe de politică externă, e tranzacțional, e foarte schimbător și nu l-au luat foarte mult în calcul, în special după primul mandat, considerând că nu va mai fi ales președinte. Numai că revenirea lui a schimbat din nou paradigma”, subliniază Caba.

Practic, spune analistul, Donald Trump nu a făcut decât să reitereze programul, strategia nouă de securitate a SUA. Iar în discursul său a urmat exact aceleași linii.

Ce urmărește Trump

„Ceea ce a făcut Trump acum la Davos a fost să reitereze elementele cuprinse în strategia de securitate a Americii. E vorba de o strategie personalizată, pe personalitatea președintelui Trump, unde-și prezintă foarte clar direcțiile de politică externă, subliniind necesitatea schimbării sau schimbărilor față de toate celelalte administrații anterioare din ultimii 30 de ani. Referitor la Groenlanda, probabil că a ridicat foarte mult miza ca să se ajungă totuși la o negociere, dar ideea lui e ca la finalul mandatului să fie concernat ca președintele care a extins teritoriul Statelor Unite”, este opinia lui Caba.

În același timp, la Davos Ucraina a trecut în plan secund, iar Groenlanda s-a aflat în lumina reflectoarelor.

„Problema Groenlandei, după cum am văzut, a umbrit aproape în totalitate problematica a Ucrainiei. Referitor la Europa, la ceea ce a spus Trump acum, nu sunt noutăți mari față de pozițiile sale exprimate anterior. Tot discursul președintelui Trump arată faptul că el are foarte bine fundamentată agenda sa, și că ține neapărat să o implementeze. ”

În atare situație, europenii vor fi cel mai probabil nevoiți să negocieze cu Donald Trump. Asta nu înseamnă însă să i se predea.

Ce ar avea de făcut europenii și România

„Liderii din Europa, probabil, ar trebui să vină cu contra-negocieri, adică la negocieri cu contra-propuneri. Ar fi de dorit pentru ei o diplomație foarte proactivă, dar și prin aceasta, astfel încât să nu îl înfurie pe Trump. Pentru că Trump e puțin probabil să renunțe la ideea asta privind Groenlanda. Din perspectiva asta, însă e puțin probabil să urmărească destrămarea alianței NATO. El o vede totuși ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică. Totuși, este puțin probabil să asistăm deocamdată la o astfel de inițiativă din partea Statelor Unite de destrămare a relațiilor transatlantice”, mai spune expertul.

România , deși nu a fost pomenită de Donald Trump, nu va fi ocolită de probleme. Dependentă de Statele Unite în ce privește securitatea, România are puține opțiuni. Flavius Caba consideră că Bucureștiul va trebui să continue parteneriatul cu SUA, pentru a traversa cu bine turbulențele viitorilor ani, fără a se decupla de Uniunea Europeană.

„În ce privește România, este nevoie de atitudine. În acest context nu cred că e indicată o poziție totală de neutralitate. Parteneriatul nostru cu Statele Unite trebuie să continue, trebuie să fie găsite soluții. Interesul nostru securitar, contextul actual, toate acestea poziții ale noastre ne determină să lucrăm în continuare pe acest parteneriat cu SUA”, punctează Flavius Caba.