Deliciile culinare care înseninează Postul Mare. Trei rețete balcanice delicioase preparate cu fasole

Fasolea este principalul aliat al românului care vrea să postească de Paște. Este un aliment nutritiv, sățios și delicios. În plus, poate fi preparat într-o mulțime de moduri. Sunt câteva rețete de mâncare de fasole absolut delicioase care merită încercate măcar odată în viață.

Postul Paștelui este cel mai lung din calendarul bisericesc ortodox. Durează 40 de zile și are puține zile cu dezlegare la pește. Cu alte cuvinte, este strict și extrem de important, pregătind spiritual perioada Paștelui. Fără carne, brânzeturi sau ouă, românii care țin post se bazează mai mult pe vegetale, fasolea fiind printre legumele preferate. Aceasta este un aliment extrem de nutritiv, considerată o sursă esențială de proteine vegetale, fibre, vitamine și minerale, un adevărat pilon al unei diete echilibrate. Este un aliment sățios (foarte important în post), are un conținut scăzut de grăsimi și un indice glicemic redus, ceea ce o face ideală pentru menținerea sănătății metabolice. În plus, conține cantități importante de fier, magneziu, potasiu și folați. Nu mai vorbim de molibden, o substanță ideală pentru detoxifiere. Specialiștii spun că fasolea este foarte importantă și pentru sănătatea inimii, fibrele și nutrienții ajutând la reducerea colesterolului. Este bună inclusiv pentru controlul glicemiei. Beneficiile nutritive ale fasolei sunt recunoscute încă din Antichitate, gladiatorii fiind mari consumatori de fasole, după cum arată studiile recente. Fasolea boabe este o alternativă excelentă la carne, bogată în aminoacizi esențiali. În lumea ortodoxă balcanică există câteva rețete reprezentative de post cu fasole boabe.

Borșul de fasole moldovenesc, ispita cea mai dulce

Nu putem începe discuția despre mâncărurile de fasole din Postul Mare fără un deliciu autohton. Practic, este mâncare de căpătâi a moldoveanului în vremea Postului. Este vorba despre borșul moldovenesc de fasole boabe. El se prepară în toată zona Moldovei, dar cu precădere în nord, cu variante consacrate la Botoșani, Neamț, Iași, Vaslui sau în Bucovina. În general, rețeta este aceeași, cu mici variații și diferențe. Acest borș de fasole este de fapt o ciorbă tradițională care are ca particularitate adăugarea borșului, abundența de legume și chiar prezența tăițeilor (în anumite zone). Ingredientul principal al borșului moldovenesc este fasolea sau „fasola”, cum se spune în zonele nordice.

De obicei, se folosește fasolea cu boabe albe, mari, cărnoase. Procesul de pregătire începe cu o seară înainte. Se pune la înmuiat în apă pentru a se rehidrata, ceea ce scurtează semnificativ timpul de fierbere și asigură o gătire uniformă a boabelor. Acest proces ajută, de asemenea, la eliminarea oligozaharidelor (zaharuri complexe) care provoacă balonare și gaze. A doua zi, fasolea se pune la fiert în oala cu apă. Între timp, ne ocupăm de legume. Avem nevoie de ceapă, morvoc, păstârnac, țeline și ardei gras. Le tăiem cubulețe și le adăugăm când fasolea s-a fiert aproape de tot. În multe zone, ceapa se undește în ulei vegetal, alături de morcov. Undeala se „stinge” în tigaie cu bulion bun de casă. Adăugăm și acest amestec în oala cu ciornă. La urmă, când s-au fiert de tot fasolea și celelalte legume, punem borșul. Atenție, borșul se dă într-un clocot separat, într-o ulcică și apoi se toarnă în oală. La urmă se poate folosi mărar și pătrunjel verde pentru aromatizare. În Bucovina, de exemplu, în borșul de fasole se pune și o lingură de zacuscă de ghebe, pentru aromă. În alte zone din Moldova se mai adaugă și tăiței pentru un plus de sațietate. Se mănâncă obligatoriu cu ceapă tăiată în patru, cu sare presărată deasupra.

Post negru în Vinerea Mare. La ce oră se poate mânca

Supa națională a ținuturilor homerice în vreme de Post

Nu putem vorbi de rețete de fasole pentru Postul Mare fără să facem o călătorie culinară virtuală în inima ortodoxiei balcanice - Grecia. Elenii au o ciorbă de fasole specială pentru Postul Mare. Îi spun fasolada și este adesea numită ciorba națională a Greciei. Este un preparat consistent cu fasole albă, gătită cu roșii, morcovi, țelină și mult ulei de măsline. Pentru a o prepara aveți nevoie de o jumătate de cană de fasole albă (la fel ca și în cazul borșului moldovenesc, fasolea trebuie înmuiată în apă peste noapte), ceapă, morcovi, țelină, roșii zdrobite, o jumătate de păhărel de ulei de măsline, frunză de dafin, sare și piper după gust. Se pregătește simplu.

Fierbeți fasolea timp de 30 de minute, apoi scurgeți apa. Într-o altă oală se călește ceapa tocată fin, în ulei de măsline, până se înmoaie. Se adaugă morcovii tăiați rondele, țelina cubulețe și roșiile zdrobite. Se amestecă bine, se undește sănătos, adăugându-se și o frunză de dafin. Peste amestec se adaugă fasolea, se acoperă cu apă și se lasă la foc mic timp de 60 de minute. Fasolea trebuie să fie fragedă. Nu uitați să condimentați cu sare, piper și să stropiți cu puțin ulei de măsline. Fasolada se mănâncă cu pâine proaspătă, cu adaos de ulei de măsline și stropită cu zeamă de lămâie. Un deliciu mediteranean incredibil.

O mâncare sățioasă

Tot în Balcani vom găsi o altă rețetă de post care merită încercată măcar odată în viață. Este vorba despre Prebranac, o rețetă sârbească cu fasole. Spre deosebire de borșul moldovenesc și fasolada, prebranacul este un soi de tocană de fasole, scăzută, groasă, sățioasă.

Este unul dintre preparatele de bază ale bucătăriei sârbești, bosniace și macedonene. Prebranacul era gătit pe vremuri de fermierii balcanici în timpul iernilor lungi, pentru că este nutritiv, sănătos și ieftin. Este servit la temperatura camerei cu pâine caldă și crocantă. În Balcani, fiecare familie are propriul mod de a îl prepara.

Există totuși o rețetă consacrată, un standard, pe care fiecare bucătar își mai permite să brodeze pe ici colo improvizații culinare. Pentru prebanac aveți nevoie de jumătate de kilogram de fasole boabe albă sau roșie, cinci cepe galbene, boia dulce, doi căței de usturoi, foi de dafin, sare și piper. Fasolea se hidratează peste noapte, în apǎ calduțǎ. A doua zi, când ne apucăm de gătit, punem fasolea în apǎ proaspătă. O punem la fiert, la foc mic (după ce inițial îi dăm un avânt la fierbere), până când bobul devine moale. Scurgem apa în care a fiert fasolea și o punem deoparte. Trecem la încălzit cuptorul, ideal pe la 180-190 de grade. Într-o oală largă sau o caserolă, amestecăm ceapa tăiată rondele subțiri sau firicele cu ulei. Se pun și câteva picături de apă ca să nu se usuce ceapa.

Duminica Înfricoșătoarei Judecăți și lăsatul secului de carne. Începe Săptămâna Albă, perioada de tranziție către Postul Paștelui

O lăsăm la foc mic, în cuptor, cam jumătate de oră, până se face galbenă și foarte moale. Ulterior, adăugăm fasolea, usturoiul, boiaua și foile de dafin. Se condimentează cu sare și piper. Adăugăm și câteva căni cu apă, cât să acopere fasolea. Se lasă timp de o oră la cuptor, adăugând apă dacă este nevoie, ca să nu o ardem. Știm că este gata atunci când stratul superior de fasole ajunge să fie ușor caramelizat iar apa a scăzut dând la iveală o compoziție cremoasă, acoperită cu ceapă. Prebranacul se scoate apoi din cuptor. Se lasă să se răcească complet. Ideal este să-l lăsăm o zi la rece înainte de a fi consumat. Abia a doua zi se scoate și se lasă la temperatura camerei (nu rece) și se consumă cu pâine crocantă.