Denunț de trădare împotriva Dianei Șoșoacă: Legăturile cu Moscova, în atenția Parchetului
Europarlamentara Diana Iovanovici Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România, este ținta unui denunț penal depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub acuzația de trădare. Sesizarea, formulată de Adrian Băzăvan și Asociația „Lupii Tricolori”, solicită procurorilor demararea unei anchete pentru presupuse acțiuni constante de colaborare cu oficiali ruși și de promovare a intereselor Federației Ruse, considerate a fi o amenințare la adresa securității naționale a României.
Documentul, bazat integral pe informații disponibile public, descrie un presupus tipar de conduită desfășurat pe parcursul a peste patru ani, între martie 2022 și iunie 2026. Aceste acțiuni ar fi implicat stabilirea de legături cu reprezentanți oficiali și instrumente media ale statului rus, într-un context marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de amenințări directe la adresa securității României, conform autorilor denunțului.
Șoșoacă, acuzată de trădare după mesajele transmise de la Moscova Foto: captură video
Acuzații majore la Forumul Economic de la Sankt Petersburg
Unul dintre cele mai recente episoade invocate în denunț este participarea Dianei Șoșoacă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, în iunie 2026. La acest eveniment, organizat sub patronajul președintelui rus Vladimir Putin, niciun alt stat european nu a fost prezent, aspect subliniat public și de Ministerul Afacerilor Externe al României. În cadrul sesiunii plenare, europarlamentara i s-a adresat direct liderului rus.
„Românii nu vă urăsc. Românii vor pace cu Rusia. Poporul român nu dorește să ajute Ucraina nici cu bani, nici cu arme. România ar fi condusă de Bruxelles. România nu are președinte. Vrem să cooperăm cu Rusia. Nu suntem inamici.”
– Diana Iovanovici Șoșoacă
Cu această ocazie, Diana Șoșoacă și-a exprimat admirația față de Federația Rusă, s-a prezentat drept lidera „singurului partid de opoziție” din România și a refuzat să recunoască legitimitatea Președintelui României în exercițiu.
Întâlniri cu ambasadorul rus și participări la evenimente diplomatice
Sesizarea penală detaliază o serie de contacte și participări ale Dianei Șoșoacă la evenimente organizate de Ambasada Federației Ruse la București. Primul episod amintit este întâlnirea din 30 martie 2022 cu ambasadorul rus de atunci, Valeri Kuzmin. La acea dată, la aproximativ o lună de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Diana Șoșoacă a fost primită în audiență, alături de deputații Dumitru Coarnă, Mihai Lasca și Francisc Tobă. Ei au prezentat o propunere de „mediere” a conflictului, intitulată „Pacea de la București”. Potrivit denunțului, această audiență s-a desfășurat în afara oricărui cadru instituțional românesc, fără mandat și fără informarea autorităților statului român.
Relatările presei din acea perioadă indicau că discuțiile au vizat „neutralitatea” României în conflictul ucrainean și opoziția față de sprijinul militar acordat Ucrainei. Ulterior, Diana Șoșoacă a fost apreciată public de gruparea de hackeri pro-rusă Killnet.
Europarlamentara a participat constant la recepțiile Ambasadei Ruse, documentul menționând evenimente din 3 noiembrie 2022, 11 februarie 2023, 4 mai 2023, 12 iunie 2024, 12 iunie 2025 și 9 mai 2026. În martie 2023, presa a relatat că una dintre vizitele la ambasadă a avut ca temă celebrarea „rezultatelor operațiunii speciale” din Ucraina. În legătură cu recepția din 9 mai 2026, Diana Șoșoacă a confirmat discuții cu ambasadorul rus Vladimir Lipaev și cu ambasadorul Coreei de Nord, calificând aceste întâlniri drept „acte de demnitate națională”.
Inițiative legislative controversate și sancțiuni din partea Ucrainei
Un alt element central al denunțului este un proiect legislativ depus de Diana Șoșoacă în martie 2023. În plin război, inițiativa propunea denunțarea Tratatului de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, precum și „anexarea” de către România a unor teritorii aflate sub suveranitatea Ucrainei. Proiectul viza Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, stipulând expres că „România anexează teritoriile istorice care i-au aparținut”.
Autorii sesizării susțin că această inițiativă reia o teză formulată anterior de fostul președinte rus Dmitri Medvedev. Drept consecință a acestui demers, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva Dianei Șoșoacă, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.
Propunerea unui referendum pentru ieșirea României din NATO
În iunie 2024, Diana Șoșoacă, în ultima zi a mandatului său de senator și înaintea preluării celui de europarlamentar, a depus la Senat o cerere pentru organizarea unui referendum național privind apartenența României la NATO și, implicit, ieșirea din Alianță. Documentul citează declarațiile europarlamentarei, conform cărora România s-ar afla „sub bocancul NATO”, Alianța Nord-Atlantică fiind „cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară din istoria umanității”.
Alte aspecte invocate în denunț
Sesizarea menționează și hotărârile Curții Constituționale din 2024 și, ulterior, din 2025, prin care candidaturile Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale au fost respinse și menținute ca interdicție. De asemenea, sunt amintite o scrisoare adresată președintelui rus Vladimir Putin în martie 2025, interviuri acordate publicației Izvestia și postului Russia Today, care se adaugă la tabloul de ansamblu al relațiilor europarlamentarei cu Federația Rusă.
Asociația Lupii Tricolori solicită Parchetului General începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunea de trădare, conform articolului 394 din Codul penal, sau, în subsidiar, pentru comunicarea de informații false. Semnatarii precizează că documentul se bundează exclusiv pe informații publice și subliniază că stabilirea existenței infracțiunilor și a eventualei vinovății aparține exclusiv organelor judiciare, cu respectarea prezumției de nevinovăție.
Explorează subiectele:
