Concediat la 50 de ani: mărturia care expune blocajul de pe piața muncii
Un semnal de alarmă lansat în comunitatea Reddit a scos la iveală dificultățile majore cu care se confruntă persoanele mature aflate în căutarea unui loc de muncă. Autorul postării a explicat că a fost disponibilizat în urmă cu mai bine de un an și că situația actuală este mai grea decât cea din timpul crizei economice anterioare.
„Am aproape 50 de ani și nu am trăit nici în 2008 ceea ce trăiesc acum. Am fost concediat de corporație acum mai bine de un an și nu găsesc loc de muncă nici la fast-food”, a mărturisit acesta.
Mulți români cred că vârsta îi dezavantajează în găsirea unui loc de muncă Foto: Magnific.com
Pragul critic de 45 de ani și realitatea demografică
Reacțiile utilizatorilor au confirmat că accesul la un post stabil devine tot mai anevoios odată cu înaintarea în vârstă, chiar dacă întregul climat economic este unul complicat, inclusiv pentru candidații mai tineri. Mulți consideră că reticența companiilor este alimentată de faptul că persoanele mature nu mai tolerează clișeele organizaționale.
„E complicat, extrem de complicat după 45 de ani să te angajezi. E complicat chiar și pentru cei tineri în perioada aceasta, darămite pentru cei mai în vârstă. Și nu neapărat pentru că sunt în vârstă – posibil și asta –, ci, cred eu, pentru că nu mai «pun botul» la vrăjelile «firma noastră este o familie», «tragem toți la fel», «oportunități de dezvoltare» și alte asemenea vrăjeli ieftine” — comentator online
Această excludere din piața muncii intră în contradicție directă cu tendințele demografice din România, unde vârsta mediană a populației a depășit 44 de ani și continuă să crească. O marginalizare a segmentului de 40–45 de ani riscă să lase pe dinafară un volum considerabil de forță de muncă activă, în condițiile în care vârsta legală de pensionare este de 65 de ani și ar putea crește spre 67–70 de ani.
„45 de ani înseamnă «în vârstă»? Doamne, păi până la 65 de ani, când ieși la pensie, ce faci? Asta dacă nu crește limita la 67–70 de ani. Ar trebui să se dea o lege prin care în companii să existe atât tineri, cât și oameni considerați «vârstnici». Ba chiar companiile să dea explicații de ce au atât de mulți tineri angajați în comparație cu oamenii mai în vârstă” — utilizator Reddit
Așteptările salariale și flexibilitatea candidaților
Mai multe voci din mediul profesional susțin că preferința pentru candidații debutanți ține de flexibilitatea acestora la negocieri și de disponibilitatea lor de a accepta condiții solicitante fără a ridica pretenții, spre deosebire de cei trecuți de 40 de ani, care au obligații familiale și țin la echilibrul dintre viața personală și programul de lucru.
„Vârsta este relativă. Companiile vor tineri ca să îi exploateze fără comentarii și pretenții. Cei mai în vârstă au responsabilități, familie, vor timp pentru ei și respectarea timpului liber. Am lucrat în una dintre cele mai mari companii de software din lume, aveam un salariu rușinos, iar la interviu veneau tineri și cereau o treime din salariul meu doar ca să intre” — fost angajat din domeniul software
Totodată, experiența arată că deschiderea spre inovație și randamentul nu sunt neapărat dictate de anul nașterii. Același profesionist a relatat că a colaborat cu persoane cu zece ani mai tinere care manifestau o mentalitate rigidă, subliniind că implicarea contează mai mult decât data din buletin, chiar dacă firmele ignoră adesea valoarea experienței.
Un alt participant la discuție a subliniat că criteriul anilor este mascat oficial prin explicații convenabile: tinerilor li se reproșează lipsa experienței, iar celor peste 45 de ani li se spune că sunt supracalificați sau că provin din domenii nepotrivite, în contextul unei degradări generale a climatului economic global.
Între inteligența artificială și forța de muncă din Asia
Transformările structurale induc o altă temere: dispariția treptată a activităților de birou prin digitalizare și automatizare, concomitent cu atragerea muncitorilor străini pentru activitățile fizice, din restaurante, servicii de curierat, transport alternativ sau meserii tehnice.
„La joburile de birou o să avem inteligența artificială. La joburile cu munca fizică, în restaurante, la livrări, pentru casieri, gunoieri și altele asemenea, avem nepalezi. Pe Uber și Bolt vor să aducă nepalezi. Ca șoferi vor tot nepalezi. Pentru meseriile de instalator sau electrician vor să aducă tot nepalezi. Viitorul nostru va fi interesant”, a remarcat un internaut.
În replică, alți utilizatori au intervenit pentru a combate stigmatizarea lucrătorilor veniți din Nepal, India sau Sri Lanka, arătând că aceștia parcurg aceleași etape dificile pe care le-au parcurs românii în anii '90 și 2000 în Italia, Spania sau Franța, când căutau oportunități similare în Europa Occidentală.
Noi restructurări și soluția activităților pe cont propriu
Perspectivele pe termen scurt rămân incerte în marile firme. Un angajat a relatat că în compania sa au loc deja ședințe pentru a stabili amploarea unei noi runde de reduceri de personal, la mai puțin de un an după valul anterior de disponibilizări.
Pe fondul acestei instabilități, o femeie disponibilizată de două ori în decurs de trei ani recomandă orientarea către antreprenoriat ca formă de siguranță financiară:
„Chiar dacă vei găsi un loc înapoi într-o corporație, am un sfat: pornește-ți propria afacere. Mi se pare obligatoriu în ziua de astăzi, de preferat o afacere care să nu poată fi influențată prea mult de automatizare. Eu am pățit-o de două ori cu corporațiile în ultimii trei ani. A treia oară, dacă se va întâmpla, voi avea măcar un mic business în spate, care să îmi asigure banii pentru un trai decent, nu unul extravagant” — participantă la discuție
Pe de altă parte, s-a atras atenția și asupra efectelor de bumerang create de schimbarea frecventă a joburilor în perioadele de recrutare intensă. În viziunea unui utilizator, companiile s-au adaptat prin eficientizare, externalizare și reducerea personalului, punând într-o poziție vulnerabilă angajații care au acumulat numeroase locuri de muncă pe termen scurt fără a-și consolida competențele.
„Se întoarce roata. În ultimii cinci–șapte ani, multă lume a schimbat continuu locurile de muncă. Plecau pentru 50 de lei în plus. Firmele s-au adaptat, s-au eficientizat și au învățat să lucreze cu personal puțin, prin externalizare și digitalizare. Cei care au rămas și-au făcut vechime și au căpătat greutate în firme. Cei care au la activ zece joburi în cinci ani, fără vreo specializare valoroasă, vor avea de cules ceea ce au semănat. Vorbesc în general” — utilizator din comunitate
Explorează subiectele:
