Descoperirea de la ecografie care îi sperie pe români: când devine gravă
Foto: MedLife
În România, patologiile ficatului constituie o amenințare severă pentru sănătatea publică. Datele centralizate de GLOBOCAN (Global Cancer Observatory / IARC) relevă o realitate sumbră: anual, în țara noastră sunt depistate peste 3.600 de cazuri noi de cancer hepatic, boala provocând mai mult de 3.400 de decese în fiecare an, ceea ce o plasează în topul celor mai agresive afecțiuni oncologice. De asemenea, statisticile Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) confirmă o tendință ascendentă a diagnosticelor de cancer la nivel național, evidențiind astfel rolul vital al examinărilor imagistice de rutină.
La scară mondială, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că tumorile și afecțiunile hepatice cronice reprezintă o provocare majoră, principalii factori declanșatori fiind consumul de alcool, hepatitele de natură virală și steatoza hepatică (cunoscută drept „ficat gras”).
Ce ascunde, în realitate, acest diagnostic ecografic
Pe măsură ce românii au început să meargă mai des la medic și să aibă un acces mai facil la investigații imagistice, medicii descoperă tot mai frecvent modificări în structura ficatului. Dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la Hyperclinica MedLife Cluj-Napoca , detaliază semnificația acestor descoperiri și pașii pe care trebuie să îi urmeze un pacient pentru a exclude riscurile majore.
Din punct de vedere medical, o „leziune focală hepatică” desemnează o modificare observată la ecografie, care prezintă o structură solid-parenchimatoasă sau una mixtă (alcătuită atât din țesut, cât și dintr-o parte lichidiană). Această formulare este utilizată doar în mod excepțional pentru a descrie chisturile hepatice simple.
„Dacă în cadrul leziunilor focale hepatice includem patologia benignă, border-line, respectiv cea malignă, atunci incidența obiectivării prin ecografie abdominală este una înaltă. Acest lucru se justifică prin creșterea adresabilității pacienților, dar și a disponibilității logistice și a personalului medical. Din punct de vedere procentual, leziunile hepatice benigne sunt net dominante, însă fiecare caz necesită o conduită atentă și individualizarea explorărilor diagnostice” – dr. Răzvan Zaro.
În marea majoritate a situațiilor, aceste formațiuni se dovedesc a fi hemangioame hepatice. Acestea sunt, practic, niște grupări de vase capilare sanguine care își păstrează caracterul benign pe tot parcursul vieții. Chiar dacă își pot mări volumul în timp, hemangioamele impun o intervenție terapeutică doar în situații izolate, atunci când ating dimensiuni foarte mari, provoacă simptome sau generează complicații.
Cum a fost salvată viața unui tânăr printr-un control de rutină
Provocarea majoră a leziunilor hepatice este faptul că, de cele mai multe ori, acestea nu dau niciun fel de simptom. Chiar și atunci când apare o jenă în partea dreaptă a abdomenului superior (hipocondrul drept), acest semn poate indica atât o tumoră benignă de mari dimensiuni, cât și una malignă. Există însă semnale de alarmă care necesită o evaluare gastroenterologică de urgență: pierderea inexplicabilă în greutate, apariția icterului (colorarea în galben a pielii și a mucoaselor), stările febrile sau durerile puternice.
Importanța crucială a controalelor periodice este ilustrată de cazul unui pacient tânăr, aflat în evidență cu ciroză hepatică virală B, care a venit la dr. Răzvan Zaro pentru o verificare obișnuită.
„În cadrul ecografiei abdominale și, ulterior, al ecografiei cu substanță de contrast, am obiectivat prezența unui nodul înalt suspect de hepatocarcinom. Având în vedere dimensiunea redusa a leziunii, am efectuat un RMN dedicat. Deși primul rezultat a fost incert, am reevaluat cazul: am repetat ecografia cu substanță de contrast și RMN-ul a fost reinterpretat, confirmând aspectul malign. Având în vedere nodulul unic și fereastra terapeutică curativă disponibilă, am referat pacientul serviciului de chirurgie. Rezultatul histopatologic după rezecție a confirmat natura malignă și caracterul curativ al intervenției, datorat diagnosticului precoce” – dr. Răzvan Zaro.
Când devine obligatorie biopsia hepatică
Pentru a stabili cu exactitate dacă o formațiune este inofensivă sau canceroasă, specialiștii apelează la un protocol imagistic bine definit. Tehnologiile actuale, precum computer-tomograful (CT), rezonanța magnetică (RMN) și ecografia armonică cu substanță de contrast (CEUS), permit o diagnosticare extrem de precisă, eliminând în multe cazuri nevoia unei proceduri invazive.
„Acuratețea metodelor imagistice moderne este extrem de înaltă. Puncția biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna, dar se impune atunci când etiologia nu poate fi precizată clar sau când stabilirea tratamentului oncologic necesită dovezi histologice. În plus, imagistica este completată de un bilanț biologic și, uneori, de endoscopie digestivă superioară și inferioară” – dr. Răzvan Zaro.
În situația în care investigațiile confirmă prezența unei tumori maligne, strategia terapeutică este personalizată pentru fiecare pacient în parte de către o comisie medicală interdisciplinară, în funcție de tipul afecțiunii:
- Carcinomul hepatocelular (hepatocarcinom): poate fi tratat prin extirpare chirurgicală (rezecție), transplant de ficat, tehnici de ablație prin radiofrecvență sau microunde, chemoembolizare hepatică ori chimioterapie sistemică.
- Colangiocarcinomul: abordarea presupune operație chirurgicală, chimioterapie, imunoterapie moleculară sau proceduri paleative de drenaj biliar.
- Metastazele hepatice: tratamentul este coordonat de medicul oncolog și poate consta în terapii de ablație sau intervenții de metastazectomie.
Prevenția și atitudinea corectă în fața diagnosticului
Dincolo de tratamentele avansate, cercetările medicale demonstrează că modificarea stilului de viață și combaterea obezității pot bloca direct evoluția ficatului gras (steatozei) către steatohepatita non-alcoolică (NASH) și, mai departe, către cancerul hepatic. Specialistul subliniază că „un stil de viață sănătos, caracterizat printr-o alimentație echilibrată nutrițional și bogată în antioxidanți, controlul greutății și evitarea substanțelor hepatotoxice – inclusiv consumul cronic de alcool – pot reduce semnificativ riscul apariției afecțiunilor hepatice”.
Pentru pacienții care citesc pe rezultatul ecografiei termenul de „leziune focală hepatică”, recomandarea primordială este programarea la un medic specialist, evitând panica nejustificată. Concluzia medicului primar gastroenterolog de la MedLife este una menită să ofere echilibru: „Mesajul meu pentru pacienți este de a orienta investigațiile în manieră progresivă, în cadrul unui algoritm medical logic, către un diagnostic cât mai complet, fără ca pacientul să fie cuprins de anxietate pe parcursul acestui demers”.
Surse:
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
Explorează subiectele:
