Cunoscutul regizor britanic Samuel Supple a realizat în România un reportaj de călătorie, postat apoi pe YouTube. Supple a explorat țara prin ochii neutri și atenți ai unui străin, dar mai ales prin vocile celor care o trăiesc zilnic.

Samuel (stânga) a descoperit frumusețile ignorate de români. FOTO: Captură video

Samuel Supple a prezentat România ca o destinație aflată la începutul unui nou capitol turistic, odată cu aderarea la spațiul Schengen și cu redescoperirea identității sale culturale și naturale.

„Bine ați venit în România. Este o țară care mi-a fost descrisă ca un tărâm al frumuseții și misterului”, a spus prezentatorul încă din debutul filmului. „N-a fost foarte sus pe lista multora, dar asta ar putea fi pe cale să se schimbe”, a adăugat el, cu referire la potențialul turistic încă insuficient exploatat.

Bucureștiul și moștenirea comunismului

Călătoria britanicului a început în București, capitala României și cel mai mare oraș al țării. În viziunea sa, București este un oraș al contrastelor, dominat de Palatul Parlamentului, simbol al epocii comuniste. „Fiecare clădire este complet diferită. Te întrebi cine a locuit aici și ce s-a întâmplat între acești pereți”, a observat prezentatorul.

Pentru mai multe detalii despre istoria construcției, el a apelat la jurnalistul bucureștean Bogdan Miracă, care a trăit în perioada comunistă: „Nu aveai acces la informație. Toate ziarele erau controlate de stat. Nu știai ce se întâmplă cu adevărat”, a explicat acesta. El a adăugat că demolările masive ordonate de Nicolae Ceaușescu au fost ascunse opiniei publice: „Poate doar dacă aveai o rudă care îți spunea: ‘ne-au mutat ca să construiască asta’”.

Transfăgărășanul, între ambiție și nebunie

Drumul a continuat pe Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din Europa. „Miroase mai degrabă a roller-coaster decât a drum”, a spus prezentatorul, vizibil impresionat.

Un ghid local i-a dat detalii despre originea proiectului. Așa a aflat de ce ar fi construit dictatorul Nicolae Ceaușescu această șosea care azi este privită cu admirație de turiștii străini. „Ceaușescu a construit drumul de teamă, după invazia sovietică din Cehoslovacia. Au fost folosite mii de kilograme de dinamită, i-a spus ghidul. După aceste informații, britanicul a concluzionat ironic: „Mai bine de jumătate de an, drumul este inaccesibil. Nu e de mirare că i se spune «Nebunia lui Ceaușescu»”.

Transilvania, dincolo de Dracula

Ajuns în Transilvania, el a demontat clișeele legate de temutul conte Dracula. „Autorul Bram Stoker nu a pus niciodată piciorul în România, dar legenda continuă să atragă milioane de turiști”, a afirmat britanicul.

În contrast cu suvenirurile comerciale, adevărata istorie a regiunii este păstrată în bisericile fortificate. Voluntara Diana Opriș i-a dat câteva detalii pe această temă și i-a povestit despre bisericile fortificate construite pe teritoriul României în Evul Mediu: „Avem foarte multe biserici fortificate. Ele datează din secolele XIII–XIV și au fost construite pentru apărare”.

Despre decizia de a rămâne în țară, ea a spus că: „Cred că este important ca unii dintre noi să rămânem. Este foarte mult de muncă pentru a salva ceea ce avem”.

Urșii și lecția conviețuirii

Un capitol aparte a fost dedicat urșilor bruni, simbol al Carpaților. La unul dintre sanctuarele urșilor din Transilvania, Cristina Lapiș, fondatoarea centrului, s-a referit la relația fragilă dintre oameni și animale și la linia tot mai îngustă care îi separă: „Dacă urșii au hrană și spațiu, nu se luptă între ei. Natura știe să fie echilibrată”.

Povestea ei a fost marcată de drama unei ursoaice ținuta ani la rând într-o cușcă: „Maya a murit în brațele mele. I-am promis că niciun alt urs nu va mai trăi în astfel de condiții”.

Despre incidentele dintre oameni și animale, Cristina a avertizat că sunt inevitabile atâta timp cât oamenii intră în păduri pe teritoriul urșilor: „Când intri în pădure, îți asumi un risc. Nu doar cu urșii. Nu putem trăi singuri, trebuie să împărțim acest spațiu”.

Delta Dunării, un paradis la capăt de Europa

La finalul reportajului, britanicul a ajuns în Delta Dunării. Peisajele de acolo i-au dat o stare de extaz și l-au făcut să descrie zona ce pe „un miracol natural pe care nu îl mai găsești nicăieri în Europa”

.„Mă așteptam la o țară încă marcată de comunism. Ce nu mă așteptam să văd era această frumusețe sălbatică”, a mărturisit el.

Un localnic din zona Deltei i-a spus: „Este greu să găsești liniștea asta în altă parte”.

În încheiere, prezentatorul și-a rezumat în două fraze experiența trăită în România: „În România simți că ajungi la începutul unei povești noi. A trecut printr-o istorie grea, dar acum este pregătită să arate lumii ce o face unică”.

Cine e Samuel Supple

Samuel Supple este un regizor și producător de film și televiziune din Marea Britanie, cunoscut în special pentru lucrările sale în scurtmetraje artistice și proiecte documentare. Supple a semnat filme precum Magwitch (2012) și Time Bleeds (2013), scurtmetraje care i-au adus aprecieri la festivaluri și premii pentru regie și producție.

Cu o carieră de peste zece ani în domeniul filmului, el a colaborat cu instituții importante din media britanică, inclusiv BBC, unde a contribuit la proiecte variate, de la documentare la televiziune factuală și dramă. Experiența sa profesională îl situează printre tinerii regizori britanici apreciați în comunitatea cinematografică, iar filmele sale au fost prezentate la numeroase festivaluri internaționale și au atras atenția criticilor de specialitate.