Dezastrul de la Paltinu putea fi evitat/„7 greșeli majore ale autorităților, care au cauzat criza apei din Prahova”
Criza de la barajul Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Estimările arată că această criză nu se va rezolva prea curând, întrucât pentru următoarele zile sunt prognozate ploi, care vor îngreuna lucrările.
Dumitru Chisăliță explică, într-un comunicat al Asociației, de unde a plecat totul: lucrările la barajul Paltinu erau necesare, după ce verificările din vara acestui an au detectat deficiențe la vanele de la instalația de golire de pe fundul lacului.
Acest lucru a impus scăderea nivelului apei pentru a se putea interveni în siguranță. Ulterior, în timpul intervenției, o galerie de acces a barajului s-a înfundat, generând necesitatea altor intervenţii urgente.
În plus, ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei la valori mult peste limitele admise. Mai exact, apa a devenit „nămol”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea ei pentru consum.
Expertul arată ce trebuia făcut în aceste condiții, conform bunelor practici internaționale:
1. Mărirea capacității de stocare a apei pentru situații de criză
Înainte de coborârea apei din lac, era nevoie de:
- umplerea la 100% a rezervoarelor existente
- instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)
- asigurarea unei autonomii minime de 24–48 de ore pentru toate localitățile
2. Monitorizare hidrologică și predicție meteo integrată
Înainte de golire se analizează:
- riscul de golire
- riscul de aluviuni
- scenarii „dacă vine ploaia”
- scenarii de turbiditate extremă
Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare de ploi, cum este această perioadă în România, mai spune expertul.
Populația trebuia anunțată cu o lună înainte
3. Comunicare anticipată și programată
Populația trebuie anunțată cu minimum 30 de zile înainte de golire și trebuiau pregăte grafice cu nivelurile planificate, liste cu măsuri alternative, precum și perioadele de restricții temporare, nu întrerupere totală a alimentării cu apă.
Ce s-a făcut în realitate la Paltinu
În realitate, autoritățile au decis coborârea nivelului apei din lac înainte să fie pregătită populația și niciun operator nu a creat o sursă alternativă de apă, spune Dumitru Chisăliță.
Totodată, s-a continuat coborârea nivelului apei chiar în timpul unor coduri hidrologice portocalii.
Pe 27–29 noiembrie a plouat torențial, a venit un val de aluviuni masive, turbiditatea a devenit uriașă. otuși, până în acea zi, nivelul lacului era menținut foarte jos, ceea ce a amplificat efectul aluviunilor.
În plus, nu a existat un plan B funcțional, acuză el.
Lanțul de greșeli, potrivit expertului
Așadar, în opinia lui Dumitru Chisăliță, autoritățile au făcut 7 greșeli majore
- Lipsa surselor alternative de apă
- Coborârea nivelului apei din lac în timpul unor coduri meteorologice cu risc hidrologic
- Lipsa tamponului de apă (rezervoare pline)
- Captare din straturi adânci ale lacului a făcut ca apa brută să devină „nămol”, aspect care a făcut ca Stația de Epurare Voila să nu funcționeze, întrucât nu are tehnologie pentru turbiditate extremă.
- Comunicarea întârziată. Populația trebuia anunțată cu săptămâni înainte, nu cu ore.
- Lipsă de coordonare între instituții: Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU: au lucrat în paralel, nu integrat, deciziile nu au fost sincronizate, informația nu a fost distribuită complet timpuriu
- Lucrările la golirea de fund (GF2) au fost pornite fără un plan complet
„Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025. De ce nu s-a făcut planul complet înainte de începerea golirii? Apreciem că situația de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporție de 70–90% dacă erau pregătite surse alternative, rezervele erau pline, golirea era coordonată cu prognoza meteo, turbiditatea era monitorizată în timp real pe straturi, comunicarea era făcută la timp. Așa cum a fost gestionată, criza a fost previzibilă și în mare parte evitabilă”, mai spune Chisăliță, potrivit unui comunicat al Asociației Energia Inteligentă.
În cât timp ar putea fi reluată alimentarea cu apă
Apa dintr-un lac asemănător Lacului Paltinu devine din nou „clară” (turbiditate în limite normale) doar când aluviunile (noroiul, argila, materialul fin) aduse de viituri încep să se depună pe fundul lacului, asigurând în zona gurii de captarea (stratul de apă din care se face captarea este de obicei la o anumită cotă, nu chiar la suprafață), apă cu un nivel redus de particule, mai explică asociația Energia Inteligentă.
Asta se întâmplă doar dacă debitele de intrare revin la un regim normal, adică nu mai vin viituri cu nămol din amonte, atrage asociația atenția. „Din păcate, pentru următoarele 3 zile se anunță ploi în zonă”.
