Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE! Culisele deciziei de la Înalta Curte prin care s-a stabilit ca Dragnea să fie judecat de completul din 2018. Cine este personajul-cheie din poveste

Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE! Culisele deciziei de la Înalta Curte prin care s-a stabilit ca Dragnea să fie judecat de completul din 2018. Cine este personajul-cheie din poveste

Risc Seismic

Dezvăluiri CUTREMURĂTOARE! Culisele deciziei de la Înalta Curte prin care s-a stabilit ca Dragnea să fie judecat de completul din 2018. Cine este personajul-cheie din poveste.
 
Șeful Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), judecătorul Daniel Grădinaru, s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019, au declarat pentru  G4Media.ro surse de la Înalta Curte. Astfel, Grădinaru dorea ca Dragnea să fie judecat de completul din 2018 așa cum a stabilit secția de judecători a CSM dominată de Lia Savonea. În schimb, vicepreședintele instanței supreme, Iulian Dragomir, ar fi vrut ca dosarul lui Dragnea să fie judecat de completul din 2019. Dragomir ar fi cerut plenului Înaltei Curți să se țină cont de jurisprudența instanței din perioada 2011-2018.

De subliniat: completul care judecă în 2019 apelul în procesul angajărilor fictive – în care Liviu Dragnea a primit la fond 3 ani și jumătate cu executare – va da cel mai probabil verdictul final. A fost o premieră după Revoluție ca Secțiile Unite ale ICCJ să decidă într-o chestiune în materie penală, au explicat sursele  G4Media .

Judecătorul Daniel Grădinaru este considerat un apropiat al Liei Savonea, șefa CSM. De altfel, el a fost purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București, când Savonea era președinte. Trebuie precizat în context și că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat tocmai pentru coruperea unor judecători de la ICCJ.

La sfârșitul anului trecut, după intrarea în vigoare a modificărilor PSD – ALDE la legile Justiției care l-au eliminat pe șeful statului din procedura de numire a șefilor Instanței supreme, Secția de judecători a CSM, dominată de judecătoarea Savonea, l-a numit pe judecătorul Grădinaru președinte al Secției penale a ICCJ.

Cum s-a petrecut totul, pas cu pas. La începutul anului, un complet condus de vicepreședintele ICCJ Iulian Dragomir și din care au făcut parte judecătorii Ionuț Matei, Gianina Arghir, Mihai Foitoș și Simona Neniță a decis să sesizeze Secția penală a ICCJ și Secțiile Unite. Decizia a fost luată cu 4:1, Simona Neniță fiind cea care a făcut opinie separată în sensul nesesizării Secțiilor Unite.

Ulterior, adunarea generală a Secției penale (26 de judecători) au decis și ei sesizarea plenului, cu majoritate de voturi (18:8), potrivit surselor G4Media . Judecătorii care au făcut opinie separată, în sensul nesesizării Secțiilor Unite, ar fi, potrivit surselor G4media: Ștefan Pistol, Daniel Gădinaru, Hermina Iancu, Rodica Cosma, Simona Neniță, Săndel Macavei și soții Alexandra și Claudiu Rus.

Ce s-a întâmplat la ședința Secțiilor Unite de joi, 31 ianuarie. Gruparea condusă de judecătorul Grădinaru ar fi insistat în cadrul unei ședințe tensionate astfel încât sesizarea plenului ICCJ de către C5-ul condus de Dragomir să fie declarată inadmisibilă, însă a pierdut la vot cu 50 la 32 din totalul de 82 de judecători prezenți.

Plenul a respins și cererea grupării Grădinaru-Savonea privind inadmisibilitatea lipsei de jurisprudență consolidată a ICCJ în perioada 2011-2018. Potrivit motivării completului care a sesizat plenul, legea spune că C5-urile sunt completuri anuale. Se trag la sorți la începutul fiecărui an pentru anul în curs.

”Singura situaţie de excepţie întâlnită în jurisprudenţa constantă a Completurilor de 5 judecători în materie penală a fost aceea a dosarului/dosarelor în care completul de judecată a început administrarea probelor în anul calendaristic pentru care a avut loc tragerea la sorţi, caz în care acesta a continuat să activeze şi în anul următor, până la soluţionarea cauzei/cauzelor respective”, se arată în motivarea C5-ului condus de Iulian Dragomir, care a sesizat Secțiile Unite.

Prin urmare, potrivit jurisprudenței (practicii) consolidate a ICCJ, doar C5-urile care au administrat probe într-un proces ar fi putut rămâne să judece dosarul și anul următor, potrivit principiului continuității stabilit de CEDO, se arată în aceeași motivare. Ceea ce nu ar fi cazul C5-ului din 2018 din procesul lui Liviu Dragnea, au explicat sursele G4media. C5-ul lui Dragnea din 2018 a fost tras la sorți pe 13 decembrie și nu a apucat să administreze probe, adică să audieze în apel vreun martor sau inculpat sau să dispună alte astfel de activități de cercetare judecătorească.

Cu toate acestea, plenul ICCJ a respins cu majoritate de 45 la 37 sesizările C5-ului condus de Dragomir și a Secției Penale de a se ține cont de jurisprudența consolidată a ICCJ din perioada 2011-2018. Plenul a motivat că între timp ”a intervenit o normă infralegală”, adică decizia Secției pentru judecători a CSM (organ administrativ ca și Colegiul de conducerea el ICCJ) din decembrie 2018 care a stabilit că Liviu Dragnea să fie judecat de C5-ul din 2018. Practic, plenul a decis că jurisprudența Curții în cazul intervenirii unei norme infralegale este de a se respecta această normă. De aceea în minuta deciziei Secțiilor Unite s-a scris:

”Secțiile Unite au respins în ședința de azi ca inadmisibile sesizările formulate de Completul de 5 judecători în materie penală şi Secţia penală privind schimbarea jurisprudenței existente la nivelul Completurilor de 5 judecători în materie penală, sub aspectul interpretării şi aplicării principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată”, se arată în minuta Secțiilor Unite.

Cine face parte din completul din 2018 desemnat de Secția pentru judecători a CSM, dominată de șefa Consiliului, Lia Savonea, să judece apelul lui Liviu Dragnea în 2019.

C5 P2 din 2018 este format din judecătoarele: Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa și Simona Enceanu. De remarcat că, potrivit surselor G4media, dintre aceste judecătoare, doar Alexandra Rus ar fi fost de părere că nu trebuie să fie sesizate Secțiile Unite.

Luciana Mera și Tatiana Rog sunt considerate profesioniste, însă ”formaliste”, au explicat pentru G4media surse din preajma celor două judecătoare, care au dorit să își păstreze anonimatul. Tatiana Rog a făcut parte din completul de 3 judecători care l-a condamnat la fond pe Liviu Dragnea la 1 an de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumul.

Luciana Mera a făcut parte din C5-ul prezidat de fosta președintă ICCJ, Livia Doina Stanciu, care l-a condamnat definitiv pe liderul PSD la 2 ani de închisoare cu suspendare.

Recent însă, Rog și Mera au anulat toate probele făcute de DNA cu SRI în dosarul lui Marian Fișcuci, primul patron Tel Drum și prietenul din copilărie al lui Liviu Dragnea. În dosarul liderului PSD (procesul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman) nu sunt însă probe obținute de DNA cu SRI, adică interceptări sau filaje. A spus-o chiar judecătorul Ștefan Pistol, cel care a făcut opinie separată și a dorit să îl achite pe Liviu Dragnea, la fond.

Judecătoarea Simona Enceanu a făcut parte din C5-ul care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea la 6 ani de detenție efectivă.
Rodica Aida Popa a fost vicepreședinte al ICCJ și șefa structurii de securitate a Instanței Supreme, adică șefa judecătorilor care emit mandate de siguranță națională (MSN) pentru SRI. A fost vicepreședinte al Curții de Apel București (CAB) pe vremea când această instanță era condusă de judecătorul Dan Lupașcu, fost membru CSM și actual avocat al fostului ministru de Interne, Gabi Oprea.

Pe 4 septembrie 2018, judecătoarea Popa a trimis la Judecatoria Sectorului 1 dosarul în care fostul vicepremier Gabi Oprea este acuzat de uciderea din culpă a polițistului motociclist Bogdan Gigină. În motivare, ea a explicat și că nu există un raport direct între exercitarea atribuțiilor de serviciu ale lui Gabriel Oprea și fapta de ucidere din culpă.

Judecătoarea Alexandra Iuliana Rus este considerată în sistemul de justiție ca fiind în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM și fost președinte al CAB. Unul dintre nașii de cununie ai judecătoarei Rus este Alina Ghica, vicepreședinte al CAB și magistratul care a suspendat C5-urile de la ICCJ din 2018.

DNA a lipsit de la ședința Secțiilor Unite. De subliniat și că, potrivit surselor G4Media.ro , deși a fost o ședință istorică, parchetul nu a avut un reprezentant.Și aceasta deși ședința Plenului a fost practic o ședință de judecată în format extins în procesul lui Victor Mocanu, fost senator și președinte PSD al CJ Buzău. Apărarea a fost reprezentată de o avocată, însă reprezentantul DNA a lipsit și nu și-a spus, așadar, punctul de vedere în chestiunea C5-urilor.

Context. În iulie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării. Dragnea este acuzat că, pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman. Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci ar fi lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea). În schimb, ar fi încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.


Risc Seismic


Citește și:

populare
astăzi

1 „Rusia este pe moarte, iar secretul îl știe Germania”

2 AUDIO Germania făcută mat de Rusia? / Înregistrarea conversației dintre ofițerii germani despre Podul Kerci ar fi autentică

3 „M-am pierdut puțin pe la altă stradă” / Cică așa se numește mai nou adulterul...

4 Prima surpriză în cursa pentru București! Adrian Thiess, omul care l-a făcut primar pe Oprescu, va conduce campania lui Cristian Popescu Piedone

5 „Gugoii” au scos chiloții pe ulucă? / Ilan Laufer: Marian Cucșa este „amanta” lui George Simion