Raportul, citat de publicația The Gaze și de alte surse, dezvăluie implicarea a 42 de nave în activități ilicite, de la transportul de petrol rusesc și iranian până la exportul de cereale ucrainene furate din teritoriile ocupate.
Aceste operațiuni, facilitate de un sistem elaborat de eludare a sancțiunilor, demonstrează că, deși presiunea occidentală crește, Rusia se adaptează, folosind o varietate de scheme frauduloase.
Miza este enormă. Fiecare transport de petrol sau cereale furate aduce fonduri esențiale pentru finanțarea agresiunii rusești. Pentru a-și masca activitățile, Moscova recurge la o rețea complexă de înregistrări false, registre maritime fictive și documente contrafăcute. Potrivit Organizației Maritime Internaționale (IMO), peste 300 de nave navighează la nivel global sub pavilioane false și cu documente falsificate, un indiciu al amplorii fenomenului.
Agenția GUR subliniază necesitatea unei interdicții totale a operațiunilor cu aceste nave, cerând statelor de pavilion și organizațiilor internaționale să intensifice controalele și să sancționeze drastic încălcările. Oricine este implicat, de la căpitani la companii de transport, ar trebui să fie tras la răspundere. Peste 1.000 de nave și 155 de căpitani sunt deja identificați de platforma War&Sanctions ca fiind implicați în activități ilegale.
Milioane de tone de cereale furate din Ucraina, o afacere globală
O activitate cu adevărat revoltătoare a acestei flote fantomă este transportul de cereale ucrainene. Centrul pentru Rezistență Națională din Ucraina estimează că Rusia a exportat ilegal aproximativ 15 milioane de tone de cereale , majoritatea grâu, din regiunile ocupate din Luhansk, Donețk, Herson și Zaporizhzhia.
Moscova vinde aceste produse agricole, prezentându-le ca fiind de origine rusească, către 70 de țări, printre care se numără Egipt, Turcia și Iran. O investigație recentă a scos la iveală un vas, DAMAS WAVE , care face curse regulate între portul ocupat Feodosia (Crimeea) și portul sirian Tartus, transportând grâu furat.
Cazul, documentat de jurnalista Kateryna Yaresko, arată cum Siria, o țară care se confruntă cu o criză alimentară severă, devine o destinație pentru mărfurile ilicite.
''Prețul sancțiunilor'', ocolit cu ajutorul flotei de nave fantomă\
Deși rețeaua Rusiei rămâne funcțională, sancțiunile occidentale încep să-și arate efectul. Creșterea flotei fantomă a încetinit drastic, iar companiile rusești suportă pierderi financiare semnificative.
Un exemplu concludent este Sovcomflot, cel mai mare operator de tancuri petroliere din Rusia, care a înregistrat o pierdere netă de 435 de milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025.
Sancțiunile americane și europene au forțat o parte din flota sa să rămână inactivă, ducând la o depreciere a activelor de peste 370 de milioane de dolari.
Institute for Energy and Finance susține cu date că 426 de tancuri petroliere din flota fantomă a Rusiei, reprezentând 55% din capacitatea totală, sunt deja sub sancțiuni.
Totuși, eforturile sunt subminate de companii de transport grecești, care continuă să transporte țiței rusesc la prețuri sub plafonul impus. O eventuală reducere a plafonului de preț la 47 de dolari pe baril, o propunere discutată de Comisia Europeană, ar putea fi o lovitură mult mai puternică pentru industria petrolieră rusă și veniturile statului.
Concluzia este clară: fără o acțiune decisivă și coordonată a comunității internaționale, flota fantomă a Rusiei va continua să alimenteze conflictul și să submineze ordinea maritimă globală. Problema nu este doar de natură economică, ci una de moralitate și securitate internațională. SURSA: defenseromania.ro
