Dimitrie Gerota, medicul care a îngrijit în spitalul său „atât bolnavi care vor putea plăti, cât şi dintre aceia care nu vor putea plăti“

De numele lui Dimitrie Gerota se leagă realizarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român.

Dimitrie Gerota FOTO Wikipedia

Renumitul medic Dimitrie Gerota s-a născut la 17 iulie 1867, la Craiova, fiind fiul preotului Dimitrie Constantin Gerota și al Mariei Gerota.

A fost căsătorit cu Maria Draghiescu, fiica altui medic român care, alături de Carol Davilla, a fost unul din ctitorii medicinii românești.

Dimitrie Gerota a fost admis la Facultatea de Medicină din București în 1886. După finalizarea studiilor din România, și-a continuat studiile la Paris. Întors în țară, a început să practice medicina, în paralel fiind și cadru didactic.

Începând cu octombrie 1897, predă anatomia la Școala Națională de Arte Frumoase din București, unde îl are, ca student, pe Constantin Brâncuși, care îi fusese recomandat doctorului de tatăl său.

De altfel, profesorul Gerota îl va ajuta pe Brâncuși să plece la Paris și-i va asigura chiar un venit lunar.

Dimitrie Gerota a efectuat cercetări privitoare la anatomia și fiziologia vezicii urinare și a apendicelui, a preconizat o tehnică de injectare a vaselor limfatice, cunoscută în literatura de specialitate drept „metoda Gerota”.

De numele său se leagă și realizarea primelor radiografii din România, fiind considerat cel dintâi radiolog român.

A înființat, în 1907, la București, Sanatoriul Dr. Gerota. Aici erau operați și îngrijiți numeroși bolnavi, precum și un muzeu de mulaje anatomico–chirurgicale lucrate în întregime de el. „În această clădire, destinată a fi spitalul meu particular pentru boli chirurgicale şi faceri, voi îngriji atât bolnavi care vor putea plăti, cât şi dintre aceia care nu vor putea plăti“, era deviza sa.

A descris pentru prima dată fascia pararenală, care îi poartă astăzi numele. În orice tratat de urologie contemporan fascia este denumită drept „fascia Gerota“.