China își consolidează dominația industrială printr-o transformare tehnologică accelerată, care i-a uimit pe mulți dintre directorii occidentali ce i-au vizitat recent fabricile, scrie The Telegraph.

În ultimul an, China a instalat 295.000 de roboți industriali/ FOTO:X

„A fost cea mai umilitoare experiență din cariera mea”, a declarat Jim Farley, directorul general al companiei Ford, după un tur al mai multor uzine chineze. Farley a fost surprins de nivelul avansat al tehnologiilor integrate în noile automobile — de la sisteme autonome de condus până la recunoaștere facială.

„Costurile și calitatea vehiculelor lor sunt net superioare celor din Occident”, a avertizat el. „Suntem într-o competiție globală cu China, și nu este vorba doar de mașinile electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu are viitor.”

El nu este singurul lider de companie care a revenit din China cu o doză de îngrijorare. Andrew Forrest, miliardar australian și fondatorul gigantului minier Fortescue, a spus că experiența sa în fabricile chineze l-a convins să renunțe la ideea de a produce în regim propriu motoare electrice pentru vehicule.

„Pot să vă duc într-o fabrică unde, de-a lungul unei benzi de asamblare de aproape un kilometru, mașinile se ridică literalmente din podea și încep să monteze componente. După câteva sute de metri, iese un camion complet funcțional. Nu sunt oameni – totul este robotic”, a spus Forrest.

Unii executivi vorbesc despre așa-numitele „fabrici întunecate” – hale complet automatizate unde roboții lucrează fără intervenție umană, astfel încât nu este nevoie nici măcar de lumină.

Greg Jackson, directorul companiei britanice Octopus Energy, își amintește o vizită într-o astfel de uzină de telefoane mobile. „Tot procesul era atât de automatizat, încât nu mai existau muncitori pe linia de producție, doar câțiva tehnicieni care monitorizau instalațiile.”

El spune că această transformare marchează o schimbare de paradigmă: competitivitatea Chinei nu mai vine din salarii mici sau subvenții, ci dintr-un număr uriaș de ingineri calificați care inovează într-un ritm amețitor.

De la „Made in China” la „Designed by China”

Această evoluție este departe de imaginea tradițională a produselor ieftine etichetate „Made in China”. Țara și-a reorientat masiv investițiile către sectoare de înaltă tehnologie — vehicule electrice, baterii, panouri solare, turbine eoliene, drone și robotică avansată.

Automatizarea joacă un rol central în această transformare, fiind stimulată de stat prin subvenții, granturi și politici industriale locale. Potrivit Federației Internaționale de Robotică, între 2014 și 2024, numărul roboților industriali activi în China a crescut de la 189.000 la peste două milioane.

În ultimul an, China a instalat 295.000 de roboți industriali – de peste zece ori mai mulți decât Germania și SUA la un loc. Țara are acum 567 de roboți la fiecare 10.000 de muncitori din industrie, față de 449 în Germania și doar 104 în Marea Britanie.

Această automatizare sporită crește productivitatea și consolidează poziția Chinei în lanțurile globale de aprovizionare, oferindu-i și un potențial strategic semnificativ în caz de conflict.

Rian Whitton, analist la firma Bismarck Analysis, explică faptul că Beijingul urmărește, totodată, să compenseze efectele îmbătrânirii populației. „China are o problemă demografică serioasă, dar și un sector manufacturier foarte dependent de forță de muncă. Automatizarea este o strategie preventivă, nu doar pentru profit, ci pentru a menține competitivitatea.”

Prin programul „Made in China”, autoritățile locale oferă reduceri de taxe care rambursează companiilor până la 20% din costul roboților industriali – o politică cunoscută sub expresia „jiqi huanren”, adică „înlocuirea oamenilor cu mașini”.

Industria occidentală pierde teren

Pentru producătorii occidentali, această revoluție tehnologică ridică semne de întrebare majore. Cel mai vizibil impact este în industria auto, unde mașinile electrice chineze câștigă rapid cote de piață.

În Marea Britanie, compania BYD din Shenzhen și-a mărit vânzările de zece ori în septembrie, depășind mărci consacrate precum Mini, Renault sau Land Rover.

„Ritmul cu care se mișcă industria auto chineză este uimitor”, spune Mike Hawes, directorul general al Societății Producătorilor și Comercianților de Automobile din Marea Britanie. „Reușesc să proiecteze și să lanseze modele noi în jumătate din timpul necesar producătorilor europeni.”

Economistul Sander Tordoir, de la Centre for European Reform, avertizează că Europa trebuie să-și accelereze adoptarea roboticii dacă vrea să rămână competitivă. „Robotizarea poate ridica productivitatea unei economii. Dacă China este deja foarte avansată, trebuie să o ajungem din urmă – mai ales că și Europa îmbătrânește.”

El adaugă că domeniul roboticii are implicații directe pentru industria militară, ceea ce face din avansul Chinei o chestiune nu doar economică, ci și de securitate.

Europa rămâne în urmă

Marea Britanie are una dintre cele mai scăzute densități de roboți din lumea dezvoltată, iar în 2024 instalările de echipamente noi au scăzut cu 35%.

Rian Whitton susține că Londra ar trebui să renunțe la subvențiile speculative pentru „hidrogen verde” și să investească mai mult în echipamente industriale. „Guvernul ar obține un impact mai mare dacă ar oferi granturi pentru automatizare, în loc să finanțeze proiecte de energie cu randament incert”, afirmă analistul.

El mai arată că țările care au adoptat masiv automatizarea în anii 2000 – în timpul „șocului chinez” al bunurilor ieftine – au reușit să păstreze mai multe locuri de muncă industriale decât cele care au rămas dependente de muncă manuală.

„Se vorbește mult despre cum roboții vor distruge locurile de muncă”, spune Whitton. „Dar, în realitate, cele mai mari pierderi vor fi acolo unde automatizarea nu s-a produs deloc.”

Într-o lume în care fabricile „întunecate” devin simbolul eficienței chineze, riscul pentru Occident este ca halele sale industriale să se întunece și ele – dar dintr-un alt motiv: lipsa de activitate.