Președintele Nicușor Dan a ținut un discurs în Parlament, în care a prezentat prioritățile Strategiei Naționale de Apărare, de la războiul hibrid al Rusiei până la vulnerabilitățile interne ale României. Deși a fost primit cu aplauze, parlamentarii din Opoziție au vociferat și i-au întrerupt discursul de două ori.

UPDATE 15.30 Strategia a fost adoptată

Strategia Națională de Apărare a fost adoptată de Parlament, cu 413 voturi „pentru”, 43 „contra” și 3 abțineri.

UPDATE 15.00 Opoziția anunță o nouă moțiune de cenzură

După plecarea lui Nicușor Dan, George Simion este cel care a luat cuvântul în continuarea ședinței comune a Parlamentului. Acesta a criticat atât strategia, cât și pe președinte și pe Guvernul Bolojan. El a afirmat că nu a văzut în ultimii 35 de ani ”o asemenea lipsă de respect şi desconsiderare” a Parlamentului, după ce președintele a părăsit sala în urma primei părți a ședinței.

„O asemenea lipsă de respect, o asemenea desconsiderare a Parlamentului României nu am văzut şi nu cred că a existat în ultimii 35 de ani. A venit Nicuşor Daniel Dan, a plecat Nicuşor Daniel Dan fără să asculte vocea poporului român prin reprezentanţii săi. De o lună de zile, domnul premier Ilie Bolojan este chemat aici în faţa Parlamentului, nu găseşte o oră pentru Ora Premierului, aşa cum îl obligă articolul 211 din regulament”, a declarat George Simion

Ninel Peia a anunțat depunerea unei noi moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Titlul moțiunii este “România nu este de vânzare - Un Guvern fără USR”. Aceasta ar urma să fie susținută și de membrii AUR.

Totuși, AUR a anunțat că votul său este pentru strategie.

UPDATE 14.30 Declarații în fața presei după discursul din Parlament

• Despre cazurile de femicid Începând din noiembrie avem consilier care se ocupă și de această problemă, va veni cu un raport. Există niște anchete interne pe modul în care s-a procedat în cazuri în care femei au reclamat și nu au avut suport la timpul potrivit. Durata procesului penal pentru orice fel de faptă este enorm de mare. Pare că oamenii ăștia nu vor păți niciodată nimic. O să vedem rapoartele
• Despre tăierile de 10% anunțate de Bolojan. E o discuție care abia a început. De câte ori e vorba să iei din beneficiile unei categorii sociale discuția e complicată. Strânsul curelei poate să însemne și reduceri de investiții, transfer de la buget către diversele fonduri europene. Eu sunt convins că vom ajunge la reduceri de cheltuieli. În momentul în care ai un război la graniță trebuie să te uiți cu atenție la zona de armată.
• Despre dronele din spațiul aerian al României: Eu cred că este vorba de accidente

UPDATE 14.35 Nicușor Dan și-a încheiat discursul, în aplauzele parlamentarilor. După ce s-a salutat cu premierul, cu miniștrii Guvernului și a vorbit câteva secunde cu candidatul USR la Primăria București Cătălin Drulă a părăsit ședința Parlamentului.

UPDATE 14.00 Ședința comună a început. Mesajul președintelui

Ședința comună a început cu intonarea imnului național. Președintele Nicușor Dan s-a asezat în băncile desemnate miniștrilor guvernului, chiar lângă Ilie Bolojan. Șeful statului a fost întâmpinat cu aplauze și a precizat că noua strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului, punctând că cetățeanul este cel pe care „îl apărăm” pe teritoriul statului român.

Discurs întrerupt de Opoziție

Discursul președintelui a fost întrerupt de vociferări când a precizat că România va continua sprijinul pentru Ucraina. „România când o spijiniți, nu vă e rușine?”s-a auzit din sală din rândul Opoziției. Președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu a cerut să se facă liniște.

De asemenea când a atins subiectul campaniilor de dezinformare, Nicușor Dan a fost din nou întrerupt de Anamaria Gavrilă, moment în care și-a oprit discursul, iar sala a râs. P ”Românii nu sunt troli”, au strigat parlamentarii POT.

Redăm mai jos principalele declarații:

Strategia națională de apărare e rezultatul unui efort comun și vreau să mulțumesc organizațiilor și cetățenilor care au trimis sugestii. Multe au fost preluate în acest document. Această strategie vorbește de securitate națională din perspectiva cetățeanului. Apărăm cetățeanul român, nu o abstracție.

Asta ridică câteva chestiuni, relația cetățeanului cu statul, încrederea în statul român, care se poate traduce la un moment dat în disponibilitatea sa de a apăra această instituție complexă.

Trebuie să recunoaștem, există un decalaj între evoluția în ansamblu a societății, a economiei, evoluția așteptărilor cetățeanului și modul în care administrația publică răspunde acestor așteptări.

Conceptul central al strategiei este acela de independență solidară. Independența în sensul că acțiunile statului trebuie să fie în măsura în care oamenii de aici văd lumea, tradus în plan internațional în afirmarea acestei identități și interesului care corespunde acestei identități. Solidaritate, respectul nostru pentru toți partenerii și pentru angajamentele pe care ni le-am luat.

Potrivit președintelui, documentul are 4 capitole importante, iar primul este contextul geopolitic: „Primul este contextul geopolitic. Este pusă în discuție ordinea internațională bazată pe reguli. Avem un război în vecinătatea noastră, avem conflicte în mai multe locuri de pe glob și din păcate vedem, capacitatea organismelor internaționale de a rezolva diplomatic aceste tipuri de conflicte este diminuată.

În paralel vedem o discuție a regulilor deja stabilite ale comerțului internațional, care necesită un răspuns adecvat, vedem atacuri la infrastructură critică și vedem efecte tot mai pronunțate ale schimbărilor climatice.

Strategia are un capitol care se numește „Amenințări”. Vedem atacuri cibernetice, campanii coordonate de dezinformare și consecința - presiuni asupra democrației și asupra statului de drept.

În ceea ce privește riscurile și vulnerabilitățile interne, aș insista pe corupție, evaziunea fiscală de mare amploare, calitatea educației, gândirea critică și abandonul școlar, declinul demografic și fragmentarea politicilor statului în zona de tehnologie. Avem un nivel scăzut în zona de cercetare-inovare, care devine tot mai importantă în competiția globală. În ceea ce privește socitatea civilă, vorbim de cantitatea redusă de activism civic.

În zona politicii externe, ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice, vom susține integrarea în UE a vecinilor noștri, este o condiție a stabilității noastre viitoare.

Poziția geografică este o oportunitate: România poate să devină un punct de conectivitate între Europa și Asia. Dacă vorbim despre Marea Neagră, trebuie să subliniem strategia UE adoptată la inițiativa României. (…) România are un potențial foarte mare, pentru că avem un sector privat competitiv și o forță de muncă de înaltă calitate.

Aș încheia capitolul oportunități cu românii din diaspora, care s-au dovedit a fi competitivi, orice colaborare poate să fie un uriaș pas pentru România.

Ce este de făcut? În mod evident consolidarea capacităților de apărare, întărirea colaborării cu partenerii noștri.

O să închei cu rolul cetățeanului, cu care am început. E foarte important în realizarea acestei strategii și în realizarea multor lucruri de dezvoltarea României în viitor să implicăm cetățenii și societății civile și pentru asta trebuie să câștigăm încrederea cetățenilor și asta e corelat cu lupta împotriva corupției.

***

Birourile permanente reunite ale Parlamentului au luat act, luni, de Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, analizată în aceeași zi de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, documentul fiind trimis Comisiilor comune de apărare pentru raport comun și întocmirea proiectului de hotărâre, amintește Agerpres.

Strategia urmează să fie supusă aprobării Parlamentului în ședința comună de miercuri, ora 14:00.

Procesul de elaborare a strategiei a avut un puternic caracter interinstituțional, la acesta contribuind toate instituțiile cu atribuții în domeniul securității și apărării, precum și reprezentanți/formatori de opinie ai societății civile, ai think-tank-urilor și ai mediului academic. Proiectul consolidat al strategiei a fost pus în transparență publică, fiind prima Strategie Națională de Apărare a Țării care a parcurs și această etapă, se arată în documentul prezentat Birourilor reunite ale Parlamentului.

„Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaționale”

Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne și sigure, care se bucură de pace și de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetățenilor săi, în serviciul drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, cu instituții moderne, transparente și integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public, se mai arată în document,

„Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de cetățenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaționale bazate pe reguli de către unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacității organismelor internaționale de a-și îndeplini vocația fondatoare.

În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea informațională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecționismului, lupta pentru resurse, sabotajul și perturbarea infrastructurii critice, precum și cu creșterea amenințărilor transnaționale și transfrontaliere. În acest context, asigurarea securității cetățeanului și a întregii societăți reclamă o abordare transparentă și colaborativă, cu instituții funcționând într-o logică de cooperare onestă și responsabilă, deschise controlului cetățenesc și oferind, astfel, garanții reale că România devine un stat rezistent la șocuri interne sau externe, capabil să răspundă în mod adecvat noilor amenințări și riscuri de securitate”, subliniază președintele Nicușor Dan în document.

„Proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional”

Conceptul-cheie al strategiei este independența solidară, ca exigență strategică și imperativ de acțiune, pe componentele de securitate și diplomație, se adaugă în document. Astfel, în lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internațional de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-și interesele naționale în deplină solidaritate cu partenerii și aliații săi.

„Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României. După consolidarea rolului de membru al NATO și al UE și după accederea proximă la OCDE, România trebuie să își propună extinderea influenței în regiunea de interes imediat și proiectarea mai fermă a intereselor românești pe plan internațional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea și/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum și pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare”, transmite președintele în documentul structurat pe șase mari capitole.