Statele Unite ale Americii se reorientează și își concentrează resursele spre alte zone, iar Europa va trebui să învețe să se descurce singură. România va fi printre țările cele mai afectate, dar există unele soluții, susține generalul (r) Alexandru Grumaz, scrie Adevărul .

Statele Unite ale Americii ar fi informat mai multe țări europene, unele dintre cele aflate chiar în prima linie în cazul unui conflict cu Rusia, că vor reduce o parte din fondurile de securitate, până în toamna anului 2026. Vizate ar fi cu precădere țările baltice, beneficiare ale unor programe speciale de asistență din partea Pentagonului, dar vestea nu poate decât să dea de gândit statelor NATO de pe flancul estic, inclusiv României. Pe de altă parte, aliații europeni par a fi luați prin surprindere de decizie, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, ar fi vorba de un program al Pentagonului cu un buget anual de un miliard de dolari, iar reducerile ar fi de ordinul sutelor de milioane de dolari. Chiar dacă pentru moment este vorba de reducerea finanțării pentru un program de doar câteva sute de milioane de dolari, există temeri serioase că acest anunț ar putea fi doar unul dintr-o serie mai lungă posibilă, care ar afecta prezența americană în Europa. Coroborată cu modul în care evoluează relațiile ruso-americane și de prietenia arătată de președintele Donald Trump lui Vladimir Putin, vestea i-a determinat pe unii experți internaționali să readucă în discuție riscul de a avea un nou moment Ialta, care ar duce la o reîmpărțire a sferelor de influență în Europa.

De unde vine pericolul

„Adevărul” apelează la unul dintre cei mai cunoscuți analiști militari, bun cunoscător al mentalităților de la Washington, generalului (r) Alexandru Grumaz, unul dintre cei care au contribuit la integrarea Armatei Române în NATO. Generalul Alexandru Grumaz explică în ce măsură ar putea să existe din nou riscul ca estul Europei să fie din nou abandonat Rusiei, așa cum s-a întâmplat în 1945 la Ialta, dar și care ar fi soluțiile pe care România, Uniunea Europeană și NATO le-ar avea în cazul unei dezangajări și mai pronunțate a Statelor Unite ale Americii.

Generalul amintește că în România discuția a pornit de la declarațiile lui Cristian Diaconescu, iar în scurt timp s-a ajuns la o adevărată isterie, după care tema a dispărut la fel de brusc precum apăruse.

„La începutul anului 2025, Cristian Diaconescu – consilier prezidențial pentru securitate – a declarat că, în timpul unor negocieri ruso-americane desfășurate la Riad, Rusia ar fi cerut retragerea SUA din Europa de Est, inclusiv din România, și recunoașterea unei zone de influență în Est, un scenariu comparat cu Yalta din 1945. Totuși, el a clarificat ulterior că se referea la solicitări făcute încă din 2022, adică la începutul războiului din Ucraina, și nu la o discuție reală purtată în 2025. SUA au refuzat această cerere, „nici atunci și nici acum”. ECFR (European Council on Foreign Relations) a comparat retorica și gesturile recente ale Washingtonului cu o posibilă recreare sinistră a conferinței de la Yalta, ceea ce ar pune din nou în pericol securitatea Europei de Est”, avertizează generalul Alexandru Grumaz.

O veste bună și o veste proastă

Aici există o veste proastă și una buna, ambele cuprinse într-o singură frază de generalul Alexandru Grumaz.

„Da, discuția despre o «Ialta 2.0» este una de actualitate, dar mai mult la nivel teoretic și de avertisment”, punctează generalul.

Mai departe, generalul Alexandru Grumaz nuanțează. Deși nu există informații care să demonstreze că Statele Unite ale Americii și Federația Rusă sunt gata să ajungă la un acord de genul Ialta 2, trăim o perioadă a incertitudinilor, în care s-a dovedit că practic nimic nu este imposibil.

„În practică: Rusia ar fi cerut rediscutarea sferelor de influență în 2022, dar acest lucru a fost respins de SUA; Nu există dovezi că o astfel de cerere serioasă a fost reînnoită în 2025. Totuși, incertitudinile din politicile externe ale Statelor Unite ale Americii, în special în contextul retoricilor pro-Rusia din anumite cercuri politice americane, creează o stare de tensiune și vulnerabilitate în rândul statelor din Estul Europei, inclusiv în România”, adaugă generalul Alexandru Grumaz.

Ce e de făcut

Întrebarea este ce fac NATO și UE ca să „închidă” scenariul unei „noi Ialte”? Tot generalul Alexandru Grumaz are cuvântul.

„Avem planuri regionale noi începând cu summitul NATO de la Vilnius 2023, planuri ce duc la trecerea la «apărare înainte» cu forțe la nivel de corp/armată, prepoziționare, timpi de mobilizare scurți. Defence Production Action Plan (actualizat în 2025) înseamnă agregare cerere, co-producții și standardizare muniții, iar obiectivul e obținerea unei capacități reale, nu doar cheltuiala propriu-zisă. În plus, au fost fixate ținte mai dure de cheltuieli: în 2025, toți aliații ajung la 2%, iar o nouă țintă de 3,5% e acceptată politic. Doar Polonia, Lituania, Letonia o ating deja. Ca și context, există o discuție mai amplă spre 5% până în 2035 pentru apărare și reziliență). Și mai avem EDIS și EDIP, adică strategia industrială de apărare și programul dedicat, care vor da un impuls pentru serios pentru producția de muniții și echipamente în UE. Asta înseamnă și achiziții comune, lanțuri de aprovizionare, dar și integrarea industriei ucrainene”, explică generalul.

În plus, aliații nu au stat la discuții interminabile, ci au și punctat. „Avem utilizarea profiturilor din activele rusești înghețate, o decizie UE din 21 mai 2024, apoi tranșe pentru Ucraina în 2024–2025 și pregătirea mecanismului G7/ERA de 50 de miliarde de dolari. Capacitatea industrială va fi fată deschiderea de fabrici de muniție, iar aici avem de exemplu noul complex Rheinmetall, și creșterea producției de muniție de 155 mm”, adaugă generalul.

Mingea este cu siguranță în terenul NATO, consideră generalul Alexandru Grumaz. Atâta timp cât Alianța Nord-Atlantică va da dovadă de unitate și de fermitate, Federația Rusă nu va avea cum să atace vreun stat NATO, consideră generalul. Asta înseamnă descurajarea potențialului inamic, pentru a-l face să evite orice fel de confruntare militară. Iar aceasta este garanția că Europa nu va mai avea de îndurat niciodată o Ialta 2.0.

„Cât timp NATO rămâne coerent și prezent pe flancul estic, «Ialta 2.0» este improbabilă: noile planuri, creșterea bugetelor și integrarea nordicilor sporesc costul oricărei aventuri ruse”, punctează generalul.

Vulnerabilitățile care trebuie corectate

Până atunci, el identifică și câteva vulnerabilități ale NATO și UE, care ar trebui să dea de gândit.

„Fereastra de risc apare din trei vulnerabilități: o reducere majoră a implicării SUA, întârzieri industriale europene (în producția de muniții, apărare AA/ABM și fracturi politice interne. Aici aș da exemplu dezbaterile și problemele cu Slovacia și Ungaria)”, arată el.

Europa va fi în siguranță atâta timp cât va dovedi seriozitate și fermitate.

„Tendința e favorabilă Europei, dar trebuie susținută: ținte mai ambițioase (3,5%), producție comună, infrastructură militară dual-use și interoperabilitate reală”, crede generalul Grumaz.

Ce poate face România

În ce privește strict situația României, autoritățile pot și sunt obligate să ia o serie de măsuri pentru a asigura securitatea țării.

„Ce ar ajuta România, concret? Execuție 100% a bugetului de 2,5% (nu doar anunț), cu prioritate pe «apărare integrată antiaeriană și antirachetă» (IAMD), adică să continue achizițiile de sisteme Patriot, MAMBA + senzori), asigurarea de muniții și reparații și mentenanță pentru armată Nu în ultimul rând este nevoie de accelerarea procesului de achiziție pentru avioanele F-35 și extinderea capacităților de bază (hangare, piste, muniții inteligente), sincronizat cu planurile regionale NATO. Și va fi important să avem rol de «hub» la Marea Neagră. În sfârșit, la fel de important, este nevoie de întărirea brigăzii NATO din România, de asigurarea de mobilitate militară (poduri, porturi, căi ferate), supraveghere maritimă, precum și de parteneriate industriale cu Uniunea Europeană și NATO”, încheie generalul Alexandru Grumaz.

Cine e generalul Grumaz

Generalul (r) Alexandru Grumaz este absolvent al Universității de Apărare a SUA cu titlul de master în Strategia Resurselor de Apărare și a programului Senior Executives programme in National and International Security, John F Kennedy School of Government, Harvard University.

Fost consul general al României la Shanghai, generalul a ocupat poziții importante în Ministerul Apărării Naționale ca șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării sau Inspector pentru armamente. Grumaz a ocupat poziția de prim-adjunct al Directorului STS, fiind specialist în telecomunicații.

Are expertiză în planificarea strategică, în relațiile internaționale militare și civile și experiență în planificarea și managerierea complexă a bugetului unei organizații. Este un bun cunoscător al vieții politice și militare din China și Statele Unite ale Americii unde și-a petrecut o parte din cariera militară și diplomatică. Actualmente este președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate.

Distribuie Distribuie Comentarii