Discuții în culisele PNL: miza alegerilor din 2028 blochează pacea cu Bolojan

Potrivit surselor citate de Adevărul, prima condiție pusă de tabăra conservatoare este ca Ilie Bolojan să dea undă verde organizării de alegeri în filialele județene. O astfel de mișcare le-ar permite liderilor contestatari să obțină noi mandate de președinți ai organizațiilor locale, în condițiile în care nu au contracandidați pe plan intern, și să controleze ulterior desemnarea listelor pentru alegerile parlamentare din 2028. Astfel, aceștia ar putea asigura locuri eligibile unor parlamentari liberali intrați în dizgrația actualei conduceri, printre care Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Sorin Cîmpeanu sau Lucian Bode.

Această solicitare reprezintă însă principalul punct de blocaj al tratativelor. Surse din anturajul lui Ilie Bolojan arată că liderul liberal nu respinge categoric ideea unui compromis, dar a trasat o linie fermă: parlamentarii care au votat pentru învestirea Guvernului Veștea nu vor mai primi locuri pe liste la scrutinul parlamentar din decembrie 2028. În schimb, lideri locali precum Hubert Thuma, Toma Petcu sau chiar Adrian Veștea ar avea posibilitatea să candideze din nou din partea PNL la alegerile locale.

Pentru a debloca dialogul politic, fostul premier așteaptă mai întâi închiderea disputei juridice dintre cele două tabere, potrivit surselor citate. Ilie Bolojan a stabilit public un termen de 10 zile pentru ca aripa conservatoare să își retragă acțiunile formulate în instanță împotriva partidului. Dacă Hubert Thuma și apropiații săi renunță la procese, părțile ar urma să inițieze procesul de reconciliere politică.

Cine sunt liderii care contestă linia lui Bolojan

Nucleul dur al opoziției interne este format din patru lideri cu greutate, care au condus timp de mulți ani unele dintre filialele cu rezultate importante ale PNL, conform informațiilor relatate de Adevărul. Cel mai influent dintre ei este președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, alături de președintele CJ Brașov, Adrian Veștea — cel care a eșuat în încercarea de a deveni prim-ministru —, liderul județului Giurgiu, Toma Petcu, și deputatul Alexandru Popa, șeful filialei Brăila. Cei patru au susținut revenirea PNL la guvernare într-o formulă alături de PSD și UDMR, însă poziția lor a rămas minoritară în partid.

Din tabăra criticilor face parte și președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care acționează însă izolat. Organizația PNL Cluj este controlată de primarul Emil Boc, un susținător al lui Ilie Bolojan în disputa internă pentru putere.

Miza unei rupturi definitive este privită cu îngrijorare de o parte a conducerii liberale, mai ales în perspectiva competiției pentru consiliile județene, unde rolul primarilor este considerat decisiv.

„Thuma și Veștea sunt foarte puternici. Dacă nu ajung la o înțelegere cu Bolojan, vor trece la PSD și e aproape imposibil să-i bați, chiar dacă facem alianță cu USR. La alegerile pentru primăriile de mari orașe, USR e foarte important. Dar la votul pentru Consiliul Județean puterea primarilor este în continuare foarte mare. Acolo USR nu există. Iar Thuma și Veștea controlează mulți primari PNL, plus ajutorul pe care îl vor primi de la PSD”

— Unul dintre vicepreședinții PNL, declarație pentru Adevărul

Cum s-a adâncit ruptura din interiorul PNL

Conflictul dintre cele două aripi ale partidului a escaladat prin măsuri disciplinare și schimburi dure de replici în ultimele luni. La 1 septembrie, Adevărul informa că liberalii care votaseră învestirea Guvernului Veștea au rămas fără sprijin politic și fără funcțiile deținute în Camera Deputaților, decizia fiind anunțată de Robert Sighiartău la finalul ședinței grupului parlamentar al PNL.

Tensiunile au reizbucnit la începutul lunii noiembrie. Potrivit stenogramelor dintr-o ședință a PNL publicate de Adevărul pe 9 noiembrie, Hubert Thuma l-a acuzat pe Ilie Bolojan că marginalizează membrii cu vechime și că administrează partidul „ca pe un SRL”. În cadrul aceleiași reuniuni, Adrian Veștea s-a declarat sceptic cu privire la o eventuală alianță electorală cu formațiunile din polul de dreapta.

Tot pe 9 noiembrie, senatoarea Nicoleta Pauliuc a contestat public ultimatumul privind renunțarea la acțiunile din instanță, argumentând că loialitatea față de partid nu presupune renunțarea la accesul la justiție. Poziția ei a venit după ce Biroul Politic Național le acordase liberalilor care atacaseră hotărârile partidului un termen de 10 zile pentru a-și retrage procesele și a-și clarifica poziția politică.

Explorează subiectele:

Ilie Bolojan PNL Hubert Thuma

Distribuie Distribuie Comentarii