Doamne, ce păcat că astfel de români fac cercetare pentru alții în timp ce România a încăput pe mâna inculților și țoapelor

Doamne, ce păcat că astfel de români fac cercetare pentru alții în timp ce România a încăput pe mâna inculților și țoapelor!

Recent, Ministerul Cercetării a făcut o gafă. Încercând să promoveze rezultatele inventatorilor români la Salonul de Inventică de la Geneva, a emis un comunicat de presă ce face referire la „pila Karpen inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârșit fără a primi vreo intervenție din exterior”, scrie fizicianul Cristian Presură pe Contributors.ro.

Desigur, o astfel de frază nu trebuia să scape niciunui funcţionar de la minister, fie el secretar sau ofiţer de presă. Este evident pentru oricine (trecut prin şcoală) că nimic nu poate genera energie la nesfârşit „fără a primi vreo intervenție din exterior”. Energia se conservă. Dacă într-o parte se generează, atunci ea se consumă în altă parte. Să nu fi trecut pe la şcoală ofiţerul de presă responsabil? Sau secretara care a tipărit comunicatul? Răspunsul (dureros) stă într-o creştere a analfabetismului ştiinţific în societatea românească, combinată cu o scădere a spiritului critic şi de aceea o acceptare prea uşoară a miturilor care circulă în unele medii ştiinţifice. Iar pilele Karpen sunt un exemplu.

Nicolae Vasilescu Karpen a fost un om de ştiinţă remarcabil. A obţinut doctoratul în fizică la Paris, în anul 1904, sub îndrumarea fizicianului Gabriel Lippmann, cu un studiu asupra mişcării corpurilor electrizate. Studiul arăta cum prin astfel de efecte nu se poate măsura mişcarea absolută a Pământului, un rezultat relevant pentru teoria relativităţii. Întors în ţară, Nicolae Karpen îşi continuă cariera ca profesor de electrotehnică la Şcoala de Poduri şi Şosele, publicând un manual de electrotehnică generală şi altul de electricitate. Ca inginer, construieşte o staţie de telegrafie la Băneasa şi se ocupă de construcţia unui tunel în Bereşti, lung de 3 Km. Îşi continuă cariera deosebită, publicând timp de 55 de ani mai mult de 70 de articole în fizică şi în inginerie. A fost rector, ministru, dar şi membru al Academiei Române în perioada interbelică.

Ca orice cercetător, Nicolae Vasilescu Karpen a fost atras de limitele cunoscute ale ştiinţei. Făcând experienţe cu pile electrice (precursoarele bateriilor de azi), a construit câteva a căror explicaţie i-a scăpat. Fără să înţeleagă pe deplin funcţionarea lor (probabil observând că masa electrozilor nu se schimbă vizibil), profesorul Karpen vine cu o propunere îndrăzneaţă: pilele sale generează energie la infinit din mediul ambiant, contrazicând al doilea principiu al termodinamicii (pentru că îşi iau energia de la o singură sursă).

În sine, o astfel de abordare nu este de condamnat. Fizicieni celebri (Niels Bohr, de exemplu) au propus violarea unor principii de fizică atunci când nu au înţeles unele descoperiri noi. În esenţă, aceasta este natura fizicii, aflată în eternă schimbare. De cele mai multe ori, fizicienii reuşesc să lămurească, după un timp, problemele. Profesorul Karpen, însă, s-a grăbit. În anul 1924, a publicat un brevet de invenţie intitulat “Pile electrique. Brevet d’invention No.577.087“. Acesta protejează conceptul general de extragere a energiei din mediul ambiant, fără să dea explicaţii specifice de construcţie sau funcţionare (un astfel de brevet nu ar fi acceptat azi, nu numai din cauză că ar contrazice principiile fizicii și ar fi un perpetuum mobile, dar și pentru că nu arată explicit cum se construieşte invenţia).

Profesorul Karpen îşi continuă apoi viaţa, fără să insiste asura violării principiilor fizice, ori să investigheze pe deplin ce se întâmplă cu pilele sale. În anii 50’ construieşte un nou prototip, format din două astfel de pile și un motor. Pilele au câte un electrod de aur şi altul de platină, scufundate într-un  electrolit de acid sufuric și pun motorul în mișcare. La rândul lui, motorul are contactori ce extrag energia simultan din cele două pile, permițând astfel refacerea chimică a pilelor la intervale regulate. Tot sistemul este închis în tuburi de sticlă. În anul 1964, profesorul Karpen se duce la cele veşnice.

Peste zeci de ani prototipul, este redescoperit într-un dulap. Suprinzator, pilele încă generează o tensiune electrică. Prototipul este scos din dulap şi expus la  Muzeul Național Tehnic „Prof.ing. Dimitrie Leonida” din București. Vizitatorii muzeului vor fi dezamăgiţi, pentru că nu vor vedea pilele în funcţiune și nici motorul în mișcare. Se spune că tensiunea electrică se poate măsura doar dacă se dă la o parte vitrina,  se trag două fire conductore şi se aşează la un voltmetru. Aceasta, însă, se întâmplă doar de două-trei ori pe an.

Surpriza funționării pilei a produs un val de emoţie în societatea românească, prea sensibilă la argumente de genul „romanii sunt deştepţi” (ca şi cum alte popoare nu ar fi). De exemplu, în emisiunea „Reportajele Telejurnalului” (TVR1, 2013) despre pilele Karpen, reporterul  îşi pune întrebarea  „Care stat nu ar vrea să renunţe la gazele de şist în favorea unui sistem care produce energie fără să consume nimic în schimb?” Iar exemplele pot continua.

Este interesant că Muzeul Tehnic nu a cerut o expertiză tehnică, în ideea că pila Karpen este un obiect de patrimoniu şi nu trebuie atinsă. Totuşi, o astfel de expertiză tehnică se poate realiza uşor, fără a afecta obiectul de muzeu, iar rezultatul ar lămuri viaţa îndelungată a pilei.  Odată ce curentul electric este lăsat să circule pe o perioadă mai lungă, microscoape atent poziţionate pot măsura efectele care au loc la interfaţa electrozilor, oprind procesul înainte ca el să afecteze iremediabil exponatul de muzeu. S-ar putea vedea dacă energia electrică provine din energia chimică a reacțiilor care au loc la interfața electrozilor cu electrolitul, ca într-o pilă obișnuită. Cel mai probabil, se va dovedi că pila Karpen nu contrazice principiile termodinaminicii şi nici nu produce energie la infinit. Este vorba de o recţie chimică care are loc lent, tocmai pentru că pila este nefolosită. Ar fi un bun exemplu de spulberare a unui mit construit în România.

Faptul că funcţionari de la Ministerul Cercetării cad pradă acestor mituri poate fi de înţeles, dacă detaliile sunt prea tehnice. De neînţeles este referinţa la energia care se produce la nesfârşit, referință care trebuia să sară în ochi oricui din Minister. E ca şi cum CFR-ul ar anunţa că a descoperit cum poate teleporta un tren de la Bucureşti la Cluj.

Scăparea ministerului scoate la iveală, din păcate, probleme mult mai adânci ale societăţii româneşti: scăderea gândirii critice şi expunerea din ce în ce mai mare la subiecte pseudoştiinţifice. La televizor se discută prea des despre „energiile universului” care ne-ar însănătoşi. Dacă intrăm într-o librărie, dăm peste cărţi ce prezintă “atingerea cuantică” sau “experienţe extrasenzoriale în realitatea cuantică” ce ne-ar ajuta să ne conectăm la universul microscopic prin meditaţie. Ca să nu mai menționăm horoscoapele de dimineaţă ale celor mai multe televiziuni.

Desigur, în esenţă, libertatea presei este garantată. Totuşi, aşa de multă pseudoştiință devine alarmantă. Poate că este momentul să privim astfel de mesaje pseudoştiințifice ca un atac la sănătatea ştiinţifică a noilor generații ale societăţii noastre , aşa cum le considerăm pe altele ca un atac la persoană. Poate că este momentul să luăm măsuri. Altfel ne vom trezi cu un stat paralel cu știința, construit din oameni incapabili să gândească critic, aflați într-o societate a cărei supravieţuire se bazează tocmai pe tehnologie.

Cine este Cristian Presură

Cristian Presură Fizician, cercetator la compania Philips, Olanda. Autor al lucrarii "Fizica Povestita", aparuta la editura Humanitas in anul 2014. Absolvent al facultatilor de electrotehnica si de fizica, Cristi a obtinut doctoratul in fizica la Universitatea Groningen, Olanda, in anul 2002, unde a caracterizat proprietatile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat in lucrari publicate in reviste de specialitate: Physical Review Letters si Science. In prezent este cercetator la compania Philips, Olanda, unde s-a specializat in domeniul senzorilor medicali. Impreuna cu echipa sa, a inventat si introdus pe piata primul ceas capabil sa masoare pulsul sportivilor, numai pe baza senzorilor optici. A publicat mai multe zeci de lucrari si brevete de inventie. Este membru al asociatiei cercetatorilor romani Ad Astra. In fiecare zi, Cristi descrie, pe scurt, cate o stire din stiinta, pe pagina de Facebook a cartii Fizica Povestita: https://www.facebook.com/stiintaclub

Galerie foto și documente




Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Fostul premier Tudose îndeamnă oamenii să voteze cu Iohannis! „Nu e vorba despre un vot cu inima, ci despre un…

2 HOPA! Dăncilă a predat Organizarea întreprinderii socialiste. A picat treapta I, a IIa și admiterea la faculta…

3 BREAKING Ce scrie în raportul Jandarmeriei despre 10 august, păstrat secret până săptămâna trecută

4 ALERTĂ / Noi informații-bombă din dosarul 10 august, desecretizat de Guvern / Document INTEGRAL

5 Citiți și voi cum proceda PSD pentru a pune pe funcții slugoii de partid / Studiu de caz: Cum a ajuns ăsta șeful…

recomandări

Te ia DNA: Constantin Jeican

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Noi sloganuri fake amuzante